Unde se află „Poarta către Lumea de dincolo”, groapa uriașă care înghite pământul și nu poate fi oprită
Megasurparea Batagay, cunoscută și sub numele de „Poarta către Lumea de dincolo” este o cicatrice geologică masivă, un șanț lung, care s-a extins rapid din 2014 până în prezent, o dată cu schimbările climatice. Această fisură în expansiune a fost observată pentru prima dată în imagini din satelit în 1991. Se află în Siberia, iar oamenii de știință au ajuns la rezultate uluitoare, scrie IFL Science.
O megasurpare care nu poate fi oprită
În anii 1960, crăpătura în formă de lacrimă a fost obeservată prima oară, însă era mai mult decât modestă, așa că nu a trezit curiozitatea. Dar a continuat să se deschidă într-un ritm alarmant în ultimele decenii. Datorită locației sale extrem de îndepărtate, fenomenul a fost detectat cu adevărat și recunoscut pentru prima dată pe imaginile din satelit în 1991.
Oamenii de știință au devenit foarte interesați. Cercetările au stabilit că megasurparea se produce pe fondul creșterii temperaturilor care au dezghețat permafrostul din zonă.
Permafrostul (solurile înghețate pe parcursul întregului an, la o adâncime între 2 și 15 m) ținea bine pământul, dar temperaturile ridicate cauzate de schimbările climatice au dezghețat straturile înghețate și i-au subminat structura.
Solul s-a slăbit și a cedat, făcând ca o cantitate uriașă de pământ să fie „înghițită” și să coboare spre lunca inundabilă a râului Batagay.
Pe măsură ce pământul continuă să se prăbușească, mai mult sol înghețat este expus căldurii, ceea ce face ca dimensiunea surpării să crească.
Ce au scos la iveală cercetările
Cercetări recente efectuate de oamenii de știință ruși și germani au arătat că fisura a deplasat aproximativ 35 de milioane de metri cubi de sol din anii 1990.
Oamenii de știință au constatat că șanțul gigantic a crescut constant în dimensiune, extinzându-se de la 790 de metri lățime în 2014 la 890 de metri în 2019.
Acest fenomen nu este unic la Batagay, schimbările climatice provocând alunecări similare de permafrost și în alte părți ale lumii. Totuși, Rusia e cea mai afectată, pentru că o parte semnificativă a solului (65%) este formată din permafros
