Valea Mureșului ascunde un regat uitat. Aproape 100 de castele și palate se prăbușesc în tăcere

Valea Mureșului adăpostește aproape o sută de castele, palate și conace construite de familii nobiliare de-a lungul mai multor secole. Unele dintre aceste monumente istorice au fost restaurate și transformate în obiective turistice, în timp ce altele au rămas abandonate și se degradează.

Castelul Kemeny din Brâncovenești / FOTO: Lucian Ignat

Râul Mureș izvorăște din Munții Hășmaș, în județul Harghita, și traversează Transilvania pe o distanță de peste 700 de kilometri, înainte de a intra în Ungaria și de a se vărsa în Tisa, în apropiere de Szeged. De-a lungul istoriei, valea sa a reprezentat una dintre cele mai importante căi naturale de circulație dintre centrul Europei, Transilvania și Peninsula Balcanică. Istoricii au descris-o drept un „bulevard al civilizațiilor”, deoarece aici s-au dezvoltat numeroase comunități încă din preistorie.

Mureșul are o istorie impresionantă

În Antichitate, Mureșul era cunoscut sub numele de Maris și a fost menționat de Herodot și Strabon. De-a lungul timpului, malurile sale au fost locuite de sciți, celți, daci și romani, iar în Evul Mediu râul a devenit un important culoar comercial și de navigație. Pe apă erau transportate sare, metale și alte resurse extrase din Carpați, iar mai târziu traseul râului a fost urmat de primele căi ferate din Transilvania.

Printre cele mai cunoscute monumente de pe Valea Mureșului se află Castelul Lázár din Lăzarea, județul Harghita, ridicat începând cu secolul al XVI-lea și considerat un reper al arhitecturii renascentiste transilvănene. De-a lungul timpului, castelul i-a găzduit pe Gabriel Bethlen, Mihnea Vodă și Petru Rareș. După mai multe incendii, edificiul a intrat în restaurare începând cu anii ’60 și a fost retrocedat urmașilor familiei Lázár.

Tot în Harghita, Castelul Urmánczy din Toplița, construit la începutul secolului XX, îmbină stilul Art Nouveau cu influențe ale arhitecturii locale. După naționalizare, clădirea a avut mai multe întrebuințări, inclusiv spital și muzeu etnografic. În prezent, castelul poate fi vizitat și este administrat de o asociație culturală.

Județul Mureș concentrează cel mai mare număr de astfel de reședințe nobiliare, peste 40 de castele și conace fiind păstrate aici. Un traseu turistic leagă castelele Kemény, Rákóczi–Bornemisza, Teleki și Máriaffi. Castelul Kemény din Brâncovenești, construit pe locul unei foste fortificații medievale, a trecut prin perioade dificile după război, când a fost devastat și apoi folosit drept centru pentru copii cu dizabilități. După recuperarea proprietății de către urmașii familiei, castelul a intrat într-un proces de revitalizare.

De ce a ajuns o ruină

În județul Alba, multe dintre castelele de pe Valea Mureșului au ajuns în ruină. Castelul Teleki din Uioara de Sus, cu origini medievale, a fost transformat după naționalizare în spațiu industrial, iar astăzi se află în proces de retrocedare. La Vințu de Jos se păstrează ruinele Castelului Martinuzzi, construit pe locul unei foste mănăstiri dominicane și transformat în secolul al XVI-lea într-o reședință renascentistă de cardinalul Gheorghe Martinuzzi. După decenii de utilizări improprii și abandon, monumentul se află acum în conservare, scrie adevărul. 

Și județul Hunedoara păstrează numeroase castele ridicate pe malurile Mureșului. Palatul Bethlen din Deva funcționează astăzi ca muzeu, iar la Ilia se mai păstrează urmele domeniului familiei principelui Gabriel Bethlen. Alte reședințe, precum Castelul Bornemisza sau conacele din Gurasada, Bobâlna și Rapoltu Mare, au fost abandonate după 1990.

Conacul Fáy din Simeria este cunoscut mai ales pentru arboretumul său, întins pe aproape 70 de hectare și considerat monument al naturii. În jurul conacului Klobosiski din Gurasada se mai păstrează specii rare de arbori și o plantație de bambus care a supraviețuit degradării domeniului.

În județul Arad, Valea Mureșului continuă șirul fostelor reședințe nobiliare, dintre care cel mai cunoscut este Castelul Regal de la Săvârșin. Alte monumente importante sunt castelele Mocioni, Konopi și Salbek, dar și conacul lui Ștefan Cicio-Pop.

Astăzi, castelele de pe Valea Mureșului reflectă atât bogăția istorică și culturală a regiunii, cât și efectele deceniilor de abandon și schimbări de proprietate. Unele au fost salvate prin restaurare și introduse în circuite turistice, în timp ce altele așteaptă încă investiții care să le redea valoarea de odinioară.