Vârful Boului din Munții Poiana Ruscă. Istoria ascunsă a minelor de uraniu și fier din România
În inima Munților Poiana Ruscă se ridică impunător Vârful Boului, un loc încărcat de mister și de povești ascunse în pădurile dese și pe versanții stâncoși. De-a lungul secolelor, acest masiv a fost martorul unor exploatări miniere spectaculoase, unele dintre ele secrete și inaccesibile publicului larg, care au inclus zăcăminte valoroase de fier, plumb, uraniu și marmură. Astăzi, rămășițele acestor activități industriale stau ascunse sub frunzișul des, transformând vârful într-un loc fascinant pentru istorie, geologie și aventură.
Munții Poiana Ruscă: un tărâm al resurselor naturale
Munții Poiana Ruscă, aflați în vestul României, între Carpații Meridionali și Apuseni, au fost cunoscuți încă din Antichitate pentru bogățiile lor minerale. Fierul, plumbul, aurul și argintul au atras de-a lungul timpului minerii, comercianții și industriașii, iar exploatarea resurselor a fost strâns legată de istoria și cultura locală, scriu cei de la Adevărul.
Secretele acestor munți au fost întotdeauna păzite de păduri seculare și văi adânci, unde familiile de păstori și pădurari își construiau adăposturi în mijlocul sălbăticiei. Aceleași păduri au oferit refugiu și temute cete de haiduci, dar și habitat pentru animale sălbatice.
Povestea numelui și legendele locului
Vârful Boului și-a primit numele de la un incident petrecut la începutul secolului XIX, când un păstor din Voislova urmărea vitele rătăcite și ajunse pe poienile de la poalele muntelui. Într-o noapte petrecută sub un stejar secular, acesta a asistat la o scenă dramatică între un haiduc și un urs, care s-a încheiat cu descoperirea unui tezaur de taleri de argint. Astfel, legenda haiducilor și a comorilor ascunse s-a transmis din generație în generație, conferind Vârfului Boului aura unui loc plin de mister și aventură.
Primele exploatări de fier și plumb
La începutul secolului XIX, Vârful Boului a devenit un punct strategic pentru minerii din zonă. Zăcămintele de fier și plumb au atras atenția chimistului Maderspach Károly și a investitorilor care au înființat Compania „Frații Hofmann și Maderspach Károly”, ridicând primele furnale și topitorii în jurul localităților Rusca Montană și Oțelul Roșu.
Această infrastructură industrială a permis realizarea unor premiere tehnice în epocă, cum ar fi construirea podurilor de fier cu arc sau turnarea armamentului pentru Revoluția de la 1848–1849. Fierul și plumbul extrase aici au stat la baza unor proiecte de mare anvergură, contribuind la dezvoltarea economică a regiunii.
Mina secretă de uraniu și pericolele ascunse
După Al Doilea Război Mondial, regiunea a fost supusă exploatării intense sub regimul comunist, când s-au construit blocuri și colonii pentru muncitorii minieri. În această perioadă, pe Vârful Boului a fost descoperită o mină secretă de uraniu și thoriu, care a expus lucrătorii la radiații periculoase.
Rocile radioactive și praful minier au pus în pericol sănătatea minerilor, iar efectele expunerii s-au resimțit pe termen lung. Minele au funcționat cu întreruperi până în anii ’70, când exploatarea a fost oprită din cauza surpărilor și a problemelor de siguranță. Astăzi, zona rămâne rar vizitată, pădurile și pajiștile crescând peste vechile structuri miniere.
Decăderea și abandonul minelor
În jurul anului 1978, Vârful Boului găzduia cel mai mare zăcământ de fier din România, dar după Revoluția din 1989, minele au intrat în proces de restructurare și, treptat, au fost închise. În 1991 s-a închis mina de fier, iar până în 1997, majoritatea minerilor au părăsit zona. Colonii întregi, blocuri și cămine muncitorești au rămas abandonate, iar pădurea a reocupat treptat vechile așezări.
Astăzi, Vârful Boului și împrejurimile sale reprezintă un loc de istorie și mister, amintind de epoca minieră, de poveștile haiducilor și de secretele zăcămintelor care au marcat Munții Poiana Ruscă.
