Anul 2026, comparat cu 1877, când un super El Niño a ucis milioane de oameni în cel mai grav dezastru climatic cunoscut
Lumea se pregătește pentru unul dintre cele mai puternice episoade El Niño înregistrate vreodată, iar specialiștii fac deja comparații cu anul 1877, considerat de mulți cercetători cel mai grav dezastru de mediu din istoria omenirii. În urmă cu aproape 150 de ani, un super El Niño a provocat secete extreme, distrugerea culturilor agricole și o foamete globală care a ucis peste 50 de milioane de oameni în India, China, Brazilia și alte regiuni ale lumii.

Fenomenul climatic este așteptat să revină în acest an, însă planeta este mult mai bine pregătită să îi facă față.
Cum a provocat El Niño foametea globală din 1877
El Niño reprezintă încălzirea apelor oceanice din estul și centrul tropical al Pacificului, fenomen care apare periodic. În 1877-1878, cel mai puternic episod cunoscut a amplificat secetele din regiunile tropicale și subtropicale și a dus la pierderea recoltelor pe scară largă.
Condițiile extreme au provocat o foamete globală care a ucis peste 50 de milioane de oameni, echivalentul a 3-4% din populația lumii la acel moment.
„A fost, probabil, cel mai grav dezastru de mediu care a lovit vreodată omenirea”, au scris cercetătorii despre acel eveniment, relateaza The Washington Post.
Dezastrul nu s-a produs brusc. Seceta a început încă din 1875. În anii care au urmat, o combinație de forțe climatice puternice în oceanele Indian și Atlantic s-a suprapus peste El Niño-ul record, amplificând și prelungind seceta.
Deepti Singh, profesor asociat la Universitatea de Stat din Washington și cercetătoare a acestui super El Niño, a declarat că foametea nu este o consecință inevitabilă a secetei.
Potrivit acesteia, acțiunile deliberate ale puterilor coloniale din anii 1870 au distrus sistemele locale pe care comunitățile se bazau pentru a face față variațiilor climatice.
Ce este diferit în 2026
Specialiștii avertizează că secete severe similare celor din anii 1870 pot apărea din nou.
„Secete simultane, întinse pe mai mulți ani, similare celor din anii 1870, s-ar putea produce din nou”, a spus Singh.
„Diferența este că atmosfera și oceanele noastre sunt acum considerabil mai calde decât erau în anii 1870, ceea ce înseamnă că extremele asociate ar putea fi și mai severe.”
Totuși, există și avantaje importante față de trecut. În secolul al XIX-lea nu exista nicio metodă de prognozare a unui super El Niño.
Situația s-a schimbat radical după episodul extrem din 1982-1983, care a reprezentat un moment decisiv pentru cercetarea climatică.
În urma acelui eveniment, comunitatea internațională a dezvoltat sisteme moderne de monitorizare a Pacificului. Până la mijlocul anilor 1990, zeci de geamanduri monitorizau în timp real temperaturile oceanului, vânturile și presiunea atmosferică.
Astăzi, peste 4.000 de instrumente și sateliți transmit permanent date climatice, iar modelele moderne permit prognoze zilnice și lunare privind dezvoltarea fenomenului El Niño.
Riscurile rămân ridicate
Chiar dacă un dezastru precum cel din 1877 este considerat puțin probabil în prezent, climatologii avertizează că efectele unui super El Niño pot afecta securitatea alimentară, resursele de apă și economia globală.
„Riscul crescut de secetă asociat acestui super El Niño va amenința securitatea alimentară, apa și securitatea economică în multe regiuni”, a spus Deepti Singh.
Specialiștii consideră că pregătirea științifică și colaborarea internațională vor fi esențiale pentru limitarea impactului asupra populațiilor vulnerabile.



































