De ce capitala Olandei a renunțat la semafoarele inteligente, la doar un an de la implementare. Motivul este surprinzător
Pentru a combate aglomerația și a îmbunătăți fluiditatea traficului, Amsterdam, capitala Olandei, a introdus anul trecut un sistem de „semafoare inteligente”. Acestea urmau să îmbunătățească gestionarea traficului, dar, la doar un an de la implementare, planul a fost abandonat dintr-un motiv neașteptat și cu implicări serioase asupra confidențialității cetățenilor.
Motivul pentru care au fost instalate, inițial, semafoarele inteligente
Sistemul de semafoare inteligente din Amsterdam avea ca scop principal monitorizarea fluxurilor de trafic și prevenirea blocajelor, folosind GPS și aplicații pentru hărți de pe telefoanele mobile. Semnalele luminoase erau concepute pentru a urmări vehiculele și a adapta timpii de semaforizare în funcție de nevoile drumurilor. Astfel, bicicleta, transportul public și camioanele grele ar fi beneficiat de prioritate în anumite condiții, ceea ce ar fi ușurat traficul pe timp de ploaie și ar fi optimizat transportul de marfă.
În teorie, această tehnologie ar fi trebuit să îmbunătățească semnificativ fluidizarea traficului dintr-o metropolă aglomerată ca Amsterdam, oferind o soluție inovativă pentru gestionarea călătoriilor de zi cu zi.
Îngrijorările legate de confidențialitate și securitatea cibernetică
Însă, în ciuda beneficiilor potențiale, planul a fost abandonat pe fondul unor îngrijorări serioase cu privire la confidențialitatea datelor și la riscurile de securitate cibernetică. Autoritatea Olandeză pentru Protecția Datelor (DPA) a ridicat semne de întrebare cu privire la modul în care semafoarele inteligente ar putea colecta date cu caracter personal. Utilizarea aplicațiilor mobile, cum ar fi Google Maps, pentru a comunica cu semafoarele a generat temeri că acestea ar putea urmări călătoriile individuale ale cetățenilor.
DPA a subliniat că semafoarele ar putea colecta informații detaliate despre utilizatorii drumului, inclusiv locația, ora și viteza lor de deplasare. Aceasta ridica riscul ca autoritățile rutiere să poată „cartografia” traseele călătoriilor personale, ceea ce ar fi dus la o încălcare semnificativă a intimității. În plus, DPA a subliniat că, în combinație cu camerele de supraveghere de la semafoare, acest sistem ar fi putut crea o rețea de monitorizare vastă a cetățenilor.
Problemele inițiale și efectul limitat asupra traficului
Pe lângă preocupările legate de confidențialitate, Melanie van der Horst, consilier responsabil cu infrastructura rutieră în Amsterdam, a menționat și alte dificultăți tehnice care au apărut în faza pilot a proiectului. În ciuda intenției de a îmbunătăți traficul, efectele semnificative au fost limitate, iar semafoarele inteligente nu au adus îmbunătățiri notabile în ceea ce privește fluidizarea traficului în oraș.
Van der Horst a scris într-o comunicare internă că, în ciuda potențialului sistemului, „problemele semnificative” din perioada de testare și îngrijorările legate de securitatea cibernetică au determinat autoritățile să reevalueze utilitatea și viabilitatea implementării pe termen lung.
În cele din urmă, Amsterdam a decis să abandoneze semafoarele inteligente pe termen nedeterminat. În pofida intenției de a implementa soluții tehnologice pentru un trafic mai eficient, preocupările legate de protecția datelor personale și de securitatea cibernetică au prevalat.
