Din anorexică, a ajuns antrenoare de fitness! Cum arată acum
În adolescență, ajunsese să cântărească numai 36 de kilograme. Nu mai avea de mult o alimentație normală și supraviețuia cu numai 400 de calorii pe zi. Totul a început de la performanțele ei școlare. A început să aibă rezultate din în ce în ce mai proaste la învățătură.
Într-un acces de depresie, tânăra Sarah Leanne Pustkowski încerca să-și compenseze lipsurile printr-o dietă strictă, concentrându-se mai mult pe imaginea ei. „Simțeam că nu sunt bună la nimic. Atunci am început să mă gândesc că totul se rezumă la felul în care arătam, și am început să îmi restricționez serios dieta”, povestește ea, potrivit thesun.co.uk.
Situația a început să se degradeze rapid: „Cel mai rău am ajuns în noaptea balului – nu mâncasem toată ziua, iar când am ajuns acasă, m-am prăbușit. Am fost ținută la pat pentru o lună întreagă, nu puteam sta în picioare fără să cad. Dar tot refuzam să mănânc sau chiar să beau orice”.
La vârsta de 16 ani, Sarah a fost internată în spital involuntar timp de șase luni, iar mulți dintre anii adolescenței i-a petrecut imobilizată la pat, neputând sta pe picioarele ei. Mai mult, ea povestește că nu putea sta jos fără să așeze o pernă sub ea și o durea pielea din cauza faptului că nu mai exista niciun strat de grăsime între ea și oase.
Când a fost internată în spital pentru a doua oară, a avut o revelație: trebuia ca starea ei de sănătate să se îmbunătățească. „Prima oară în spital a fost teribil, mi-a înrăutățit starea. Dar, eventual, am realizat că trebuia să mă fac bine pentru familia mea - și eram singura care mă mai putea salvea”, mărturisește Sarah.
A început să facă fitness și să învețe despre nutriție. Acum, cu o greutate de 55 de kilograme și o înălțime de 1,65 m, tânăra lucrează ca instructoare de fitness la o sală de sport. „Acum, dieta mea este plină de mâncăruri minunate – am ajuns să iubesc, din nou, mâncarea și să apreciez ce face pentru corpul meu”, spune ea. Sarah speră ca povestea ei să atragă atenția asupra gravității tulburărilor de alimentație, care de cele mai multe ori nu sunt luate în serios ca o boală care trebuie tratată.
