Imagini incredibile din interiorul celui mai luxos avion Concorde
În urmă cu 43 de ani, lumea întreagă privea cu uimire primul zbor cu pasageri al unui avion supersonic de lux. Minunea inginerească botezată Concorde a avut însă o viaţă scurtă, aeronana fiind scoasă din uz, în 1975.
Prototipul de lux Concorde a zburat doar 642 de ore, între anii 1973-1975. Recent, în apropiere de Paris, mai exact la Muzeul Delta, au fost prezentate imagini absolut incredibile din interiorului primului Concorde, care era folosit de persoane faimoase şi bogate pentru a traversa Oceanul Atlantic, informează Daily Mail.
Fotografiile din interior arată sute de cadrane şi comutatoare în cabina de pilotaj şi cea a pasagerilor. Minunea Concorde a devenit un simbol al aeronauticii, iar de 10 ani se află pe pista muzeului Delta, lângă Paris, la Orly.
Din moment ce acesta nu va mai zbura, echipa de restaurare a început să refacă piesele originale din interiorul avionului. Chiar şi scaunele pasagerilor vor arăta la fel ca cele din 1970.
Un avion special
Concorde se diferenţia de altele prin designul specific şi prin tehnologiile de care dispunea. Era un aparat cu aripile în formă literei delta, cu patru motoare Olympus bazate pe cele dezvoltate iniţial pentru bombardierul strategic Avro Vulcan. Motoarele au fost construite în cooperare de către Rolls-Royce şi SNECMA. Concorde a fost primul avion civil cu circuite de comandă a zborului complet electrice.
Avea şi pilot automat care permitea gestiunea automată a puterii şi operarea avionului de la decolare şi până la aterizare fără intervenţia echipajului. Concorde avea şi stabilizare prin mutarea internă a combustibilului în interiorul fuzelajului, realizând astfel controlul centrului de greutate şi componentele erau turnate dintr-o singură bucată pentru reducerea îmbinărilor şi a greutăţii. Concorde folosea un sistem anti-blocaj, un ABS special, care prevenea blocarea roţilor în cazul aplicării forţei de frânare maxime, permiţând decelerare şi control maxim în timpul frânării, mai ales în condiţii de ploaie.
Discurile de frână erau fabricate din ceramică şi era nevoie de o pistă cu o lungime de 1,6 km pentru a opri avionul de 185 tone. Discurile se încălzeau în timpul manevrei de frânare la temperaturi cuprinse între 300 grade Celsius şi 500 grade Celsius, având nevoie de câteva ore pentru a se răci, fiind montate ventilatoare care grăbeau procesul. O sondă de temperatura era montată pe fiecare disc pentru monitorizare, iar pneurile erau umflate cu azot pentru a limita încălzirea excesivă. În final, botul era înclinat pentru o vizibilitatea crescută, dar care a păstrat Concorde în memoria multor oameni.
