Julian Assange, fondatorul WikiLeaks, a fost arestat în Londra
Joi, 11 aprilie, australianul Julian Assange, fondatorul site-ului WikiLeaks, care se refugiase de 7 ani în Ambasada Ecuadorului din Londra, a fost arestat de poliția britanică în baza unui consimțământ al autorităților ecuaodriene care i-au retras calitatea de refugiat politic. Cel considerat un „Robin Hood” al erei informatice, dezvăluind sute de mii de imagini și mailuri ce conțineau documente clasificate ale Pentagonului și Departamentului de Stat, în legătură cu acțiuni și ordine considerate top-secret, face obiectul unui posibil proces intentat de autoritățile americane pentru accesarea neautorizată a unor servere instituționale și divulgare de secrete, în baza unui act, Legea Spionajului, datând din 1917.
Învolburata poveste a lui Julian Assange - pe numele real, Julian Paul Hawkins - a intrat într-o nouă etapă, joi, odată cu arestarea lui de către poliția britanică. Australianul de 47 de ani a fost încă din tinerețe un rebel al internetului, dar și un expert în computer și programare talentat. La 16 ani era deja un hacker cunoscut, lucrând apoi ca programator în Melbourne. La doar 18 ani, Assange se căsătorea şi avea un copil. Între 2003 şi 2006 a studiat matematica şi fizica la Universitatea din Melbourne. În 2006, înființează site-ul WikiLeaks prin care îşi propunea, inițial, să arate adevărata faţă a regimurilor opresive din Asia, fosta URSS, Africa şi Orientul Mijlociu. De altfel, în 2007, WikiLeaks a publicat informaţii despre regimul din Kenya, care au dus apoi la modificarea rezultatelor alegerilor din ţara natală a tatălui preşedintelui Barack Obama. Assange a decis ca organizaţia non-profit WikiLeaks să-şi desfăşoare activitatea în Suedia, o ţară în care legea nu permite statului să ceară jurnaliştilor informaţii despre sursele lor.
Julian Assange, prin WikiLeaks, a publicat zeci de mii de documente secrete ale Pentagonului
Dar notorietatea absolută avea s-o cunoască în 2010 când WikiLeaks a publicat imagini secrete luate de pe serverele Pentagonului, cu echipajul unui elicopter american tragând asupra unor civili, printre care şi reporteri Reuters, confundaţi cu insurgenti irakieni. Apoi, presa mondială a fost aproape sufocată de zeci de mii de mailuri cu corespondență diplomatică ce conțineau informații clasificate ca „strict secrete” ale Departamentului de Stat American, dovezi ale unor atacuri militare americane asupra civililor din Irak și Afganistan, dar și dovezi despre tratamentele brutale la care erau supuși presupușii teroriști deținuți la baza Guantanamo.
De la început, dezvăluirile WikiLeaks au fost puse de autoritățile americane în legătură cu o presupusă colaborare dintre Assange și militarul american Chelsea Manning (transsexual, născută ca Bradley Manning), analist de informații, care, cu ajutorul lui Assange ar fi spart coduri ale serverelor de la Pentagon, apoi ar fi transmis către WikiLeaks documentele clasificate pe care Assange le-a făcut publice. Manning a fost arestată încă din 2010 și condamnată în 2013 la 35 de ani de închisoare. Totuși, în 2017, președintele Barack Obama i-a comutat sentința la doar 7 ani, socotiți din momentul arestării, astfel că Manning a fost pusă în libertate în mai 2017. Cu toate acestea, după nici doi ani, în februarie 2019, citată în justiție pentru a depune mărturie în cazul lui Julian Assange, Manning a refuzat. Acuzată de „sfidarea Curții” a fost din nou încarcerată, situație în care se află și la ora actuală.
Din 2012 se refugiase în Ambasada Ecuadorului din Londra, țară ce-i acordase azil politic
Revenind la Assange, după ce dezvăluirile făcute prin WikiLeaks, prin „scurgerea„ de informații provenind de la Manning, conform acuzațiilor ce i se aduc, l-au făcut celebru, el a devenit un adevărat „inamic public” al autorităților americane care au făcut totul pentru a-l aduce în SUA pentru a-l judeca. Dar americanii au rugat și statele prietene să le acorde totala cooperare în acest sens. Brusc, în noiembrie 2010, Assange, aflat în Anglia, a fost acuzat de viol în Suedia, lucru pe care l-a negat vehement – cazul fiind clasat între timp - insistând asupra faptului că acuzația e doar un pretext pentru a fi adus în Suedia și predat americanilor. Totuși, o lună mai târziu, s-a predat autorităților britanice, dar un judecător a decis să-l elibereze pe cauțiune.
Cum împotrivirea la solicitările de extrădare ale americanilor păreau sortite eșecului, Assange s-a refugiat la Ambasada Ecuadorului din Londra, unde a primit statut de refugiat politic. Au urmat 7 ani ciudați, în care Assange a avut, practic, domiciliul forțat în interiorul ambasadei, dar a putut primi vizite din partea unor personalități din presă, politică, ba chiar și show-biz, cea mai notorie fiind cea a Pamelei Anderson, fosta sexi-vedetă din serialul „Baywatch”, lansându-se zvonuri chiar despre o idilă între cei doi. Laureat al unor prestigioase premii pentru presă, Julian Assange a fost propus constant, din 2010 încoace, chiar și pentru Premiul Nobel pentru Pace.
Cu toate acestea, zilele trecute, Ecuadorul a anunțat că îi retrage statutul de refugiat politic, invocând încălcări repetate din partea lui Assange ale protocolului stabilit în privința vizitelor și comunicărilor sale în perioada șederii lui în interiorul misiunii diplomatice. Sunt, însă, destule voci care pun modificarea atitudinii Ecuadorului pe „schimbarea de macaz” promovată, încă din 2017, de noul președinte ecuadorian, Lenin Moreno, spre deosebire de politica adoptată față de cazul Assange de predecesorul său, Rafel Correa.
SUA a cerut extrădarea lui Assange pentru a-l judeca
Așa s-a ajuns la episodul petrecut joi, 11 aprilie, când ambasadorul ecuadorian a permis forțelor de ordine britanice să intre în sediul ambasadei și să-l aresteze pe Assange. Fondatorul WikiLeaks a fost prezentat în fața unui judecător și declarat vinovat, deocamdată pentru încălcarea termenilor eliberării pe cauțiune din 2012, lucru pentru care riscă 12 luni de închisoare. Dar SUA a cerut deja extrădarea lui Assange, imediat după arestarea lui. Presa a aflat însă de existența unui act de acuzare secret ale cărui capete de acuzare sunt încă necunoscute. Dar de-a lungul timpului, Departamentul american al Justiţiei l-a acuzat pe Julian Assange de conspiraţie, împreună cu Chelsea Manning, în vederea accesării neautorizate a unor computere guvernamentale, așa că nu e greu de imaginat natura acelor acuzații.
Considerat de mulți drept un simbol al luptei pentru libertatea de exprimare și împotriva mașinațiunilor secrete ale Sistemului politic, iar de alții, mai puțini, dar mai puternici ca decizie, doar un trădător care ar trebui să înfunde pușcăria, Julian Assange rămâne o personalitate – controversată, dar de netăgăduit – a unei lumi intrate într-o eră a tehnologiei de neimaginat acum câteva decenii. Cât despre soarta lui, asta vom afla în perioada următoare. Pe căi oficiale sau, cine știe, poate chiar prin dezvăluirile colaboratorilor lui de la WikiLeaks care îi continuă munca.
