Kate Middleton surprinde cu o tiară purtată în premieră. Ce mister ascunde bijuteria Reginei Victoria
Kate Middleton a uimit lumea cu o apariție spectaculoasă la banchetul de stat german de la Castelul Windsor, pe 3 decembrie 2025. Prințesa de Wales a purtat pentru prima dată Tiara Orientală cu Cercuri a Reginei Victoria, o bijuterie istorică ce nu mai fusese văzută în public de două decenii.

Alegerea acestei tiare a transformat momentul într-unul cu o încărcătură simbolică puternică, dar și într-o declarație despre rolul tot mai vizibil al lui Kate în cadrul monarhiei.
O bijuterie cu tradiție regală
Tiara Orientală cu Cercuri are o istorie de peste 170 de ani. A fost comandată în 1853 de Prințul Albert pentru iubita sa soție, Regina Victoria, și realizată de celebrul bijutier Garrard. Designul său este inspirat din bijuteriile primite de regină de la Compania Indiilor de Est, având o estetică exotică pentru perioada victoriană.
La origine, tiara era împodobită cu opale și aproximativ 2600 de diamante, ceea ce îi conferea o strălucire impozantă. Însă, după moartea Prințului Albert în 1861, Regina Victoria nu a mai putut purta această bijuterie, fiind profund atașată de ea din punct de vedere sentimental. În testament, suverana a cerut ca tiara să fie purtată exclusiv de regine și viitoare regine.
Modificări de-a lungul timpului
Trecerea anilor a adus schimbări importante în aspectul tiaretei. Prima modificare majoră a avut loc în 1902, când Regina Alexandra a decis să înlocuiască opalele originale cu rubine, fiind convinsă că opalele aduc ghinion. Această intervenție a schimbat semnificativ estetica bijuteriei, oferindu-i o notă mai caldă și mai regală.
În deceniile următoare, tiara a trecut prin noi ajustări menite să îi îmbunătățească confortul și proporțiile. Au fost îndepărtate anumite diamante și arcuri pentru a o face mai mică, mai ușor de purtat și mai adaptată gusturilor din epocă. Aceste modificări au rafinat silueta piesei, păstrându-i însă farmecul original.
O etapă importantă în istoria tiaretei a avut loc în 1936, când Regina Mamă Elizabeth a moștenit bijuteria. Ea a transformat-o într-una dintre piesele sale preferate, purtând-o frecvent la evenimente oficiale și contribuind la consolidarea statutului ei de simbol al eleganței regale.
După moartea Reginei Mamă, în 2002, tiara a trecut în colecția Reginei Elisabeta a II-a. Totuși, aceasta a ales să o poarte o singură dată, în 2005, la un banchet de stat în Malta, menținând astfel aura de raritate și mister care înconjoară această bijuterie istorică.
De atunci, piesa a rămas ascunsă în colecțiile regale, ceea ce îi amplifică misterul și aura istorică.
O premieră pentru Prințesa Kate
Apariția Prințesei Kate cu această tiară istorică la banchetul de stat german este cu adevărat remarcabilă din mai multe motive. În primul rând, este cea mai mare tiară pe care Kate a purtat-o în cei 14 ani de viață regală, marcând astfel un moment de referință în evoluția ei stilistică și în statutul pe care îl capătă treptat în cadrul monarhiei.
În al doilea rând, faptul că este prima prințesă, și nu o regină, care primește privilegiul de a purta această bijuterie evidențiază încrederea profundă pe care familia regală o acordă lui Kate. Această decizie subliniază rolul său de viitoare regină consoartă și continuitatea tradițiilor impuse încă din vremea Reginei Victoria.
De asemenea, reapariția tiaretei în public după 20 de ani amplifică impactul momentului. Raritatea cu care această piesă este dezvăluită publicului contribuie la aura ei de mister și la fascinația pe care o exercită asupra istoricilor, bijutierilor și admiratorilor monarhiei.
Nu în ultimul rând, alegerea acestei tiare pentru vizita președintelui german Frank-Walter Steinmeier are o simbolistică subtilă.
Designul său, influențat de legături istorice dintre Marea Britanie și Orient, trecute prin sensibilitățile germane ale Casei Regale în perioada victoriană, face ca piesa să fie perfectă pentru un eveniment cu relevanță diplomatică. Kate, însoțită de Prințul William, a completat tabloul regal cu o eleganță care a fost intens comentată în presa internațională.




































