Medicii și profesorii, în topul încrederii la nivel mondial. Cine sunt profesioniștii în care oamenii au cea mai puțină încredere

Medicii, oamenii de știință și profesorii se bucură de cea mai mare încredere din partea oamenilor, în timp ce politicienii și influencerii ocupă ultimele poziții într-un clasament internațional. Un sondaj realizat în 31 de țări evidențiază diferențe majore între profesii și scoate la iveală o prăpastie de 91 de puncte procentuale între încrederea acordată medicilor și cea acordată politicienilor.

Medicii și profesorii, în topul încrederii la nivel mondial. Foto: arhiva

Potrivit datelor prezentate de Visual Capitalist, pe baza Indicelui Global al Încrederii Ipsos pentru 2026, percepția publicului diferă considerabil în funcție de profesie. În timp ce specialiștii din sănătate, educație și cercetare beneficiază de o imagine favorabilă, reprezentanții clasei politice și influencerii se confruntă cu un nivel ridicat de neîncredere.

Medicii, oamenii de știință și profesorii conduc clasamentul încrederii

Medicii ocupă primul loc în clasamentul global, cu un scor net de încredere de +43 de puncte procentuale. Pe locul al doilea se află oamenii de știință, cu +42 de puncte, iar profesorii completează podiumul, cu un scor de +37.

Rezultatele arată că aceste trei profesii se bucură de o reputație solidă în majoritatea țărilor analizate. Potrivit Ipsos, medicii, cercetătorii și profesorii ocupă primele trei poziții în 27 dintre cele 31 de state incluse în sondaj.

Diferența dintre aceste categorii și următoarea profesie din clasament este considerabilă. Armata se situează pe locul al patrulea, cu un scor de +16 puncte procentuale, cu 21 de puncte sub cel înregistrat de profesori.

Printre profesiile care beneficiază de un nivel pozitiv de încredere se numără și antrenorii personali, cu +10 puncte, precum și antreprenorii din sectorul tehnologic, cu +6 puncte. Judecătorii și polițiștii au obținut fiecare câte +5 puncte, în timp ce avocații au un scor net de zero, ceea ce indică un echilibru între opiniile pozitive și cele negative.

Politicienii și influencerii sunt profesiile în care oamenii au cea mai puțină încredere

La polul opus se află politicienii, care înregistrează cel mai slab rezultat din clasament, cu un scor net de încredere de -48 de puncte procentuale.

Influencerii de pe rețelele sociale ocupă penultima poziție, cu -44 de puncte, iar miniștrii se află pe locul al treilea de la coadă, cu -37 de puncte.

Datele detaliate arată cât de puternică este neîncrederea în clasa politică. Doar 13% dintre respondenți îi consideră pe politicieni demni de încredere, în timp ce 61% declară că nu au încredere în ei.

Scepticismul publicului se extinde și asupra altor domenii. Directorii din publicitate au un scor de -26 de puncte, în timp ce jurnaliștii și bancherii înregistrează fiecare câte -10 puncte procentuale.

Contrastul dintre medici și politicieni este unul dintre cele mai evidente rezultate ale cercetării. Diferența de 91 de puncte procentuale dintre cele două categorii evidențiază distanța majoră dintre profesiile care se bucură de încrederea publicului și cele asociate cu un nivel ridicat de neîncredere.

Diferențe importante chiar și între profesii din același domeniu

Sondajul arată că oamenii nu percep toate profesiile dintr-un anumit sector în același mod. Diferențele sunt vizibile inclusiv în administrația publică și în mass-media.

Funcționarii publici au un scor net de încredere de -9 puncte, în timp ce miniștrii ajung la -37. Diferența de 28 de puncte sugerează că respondenții fac distincția între angajații care asigură funcționarea de zi cu zi a instituțiilor și liderii politici care se află la conducerea acestora.

Și în domeniul jurnalismului apar diferențe. Prezentatorii de știri de la televiziune înregistrează un scor de -3 puncte, situându-se deasupra jurnaliștilor, care au -10 puncte.

Influencerii de pe rețelele sociale se află mult mai jos, cu un scor de -44. Rezultatele arată că rolurile din spațiul informațional sunt percepute diferit, iar notorietatea publică nu garantează automat credibilitatea.

Cum se calculează scorul net de încredere

Pentru realizarea clasamentului, participanții au fost întrebați dacă diferite profesii sunt sau nu demne de încredere în țara lor.

Scorul net se obține prin scăderea procentului celor care nu au încredere într-o anumită categorie din procentul celor care o consideră demnă de încredere. Un rezultat pozitiv arată că opiniile favorabile sunt mai numeroase decât cele negative, în timp ce un scor negativ indică predominanța neîncrederii.

De exemplu, scorul de +43 de puncte obținut de medici nu înseamnă că 43% dintre respondenți au încredere în această profesie. El reprezintă diferența dintre procentul celor care au încredere și procentul celor care nu au.

Indicele Global al Încrederii Ipsos pentru 2026 se bazează pe răspunsurile a 23.537 de adulți din 31 de țări, care au evaluat 20 de profesii. Sondajul online a fost realizat în perioada 19 iunie - 3 iulie 2026.

Rezultatele reprezintă o medie a scorurilor obținute în țările participante, fiecare stat având aceeași pondere în calcul, indiferent de numărul locuitorilor. Prin urmare, datele nu constituie o estimare globală ponderată în funcție de populație.

Ce ne arată clasamentul global al încrederii

Rezultatele evidențiază diferențe clare între profesiile asociate cu expertiza și serviciile oferite direct oamenilor și cele percepute ca fiind legate de putere, comunicare publică sau interese comerciale.

Medicii, oamenii de știință și profesorii ocupă primele poziții, în timp ce politicienii, influencerii și miniștrii se află la coada clasamentului. În același timp, diferențele dintre profesii din același domeniu arată că publicul nu acordă automat același nivel de încredere tuturor reprezentanților unei instituții sau ai unei industrii.

Este important de precizat că sondajul măsoară percepțiile respondenților, nu competența obiectivă a fiecărui profesionist. Rezultatele oferă însă o imagine comparativă asupra încrederii publice în cele 31 de țări analizate și arată că reputația profesională rămâne distribuită inegal.