O fosilă veche de 3,4 milioane de ani rescrie istoria umanității. La ce concluzie au ajuns cercetătorii
Mai multe fosile descoperite recent au ajutat oamenii de știință să facă o descoperire de-a dreptul neașteptată. Ei și-au dat seama că un picior neobișnuit de hominid, vechi de 3,4 milioane de ani, nu aparținea, de fapt, speciei lui Lucy. În realitate, piciorul aparținea unui alt strămoș uman timpuriu, consolidând ipoteza că două specii de hominid trăiau simultan în aceeași regiune.
În anul 2009, o echipă de cercetători de la Arizona State University, conduși de către paleoantropologul Yohannes Haile-Selassie, a descoperit opt oase de picior în Etiopia, oase ce aparțineau unui strămoș uman timpuriu. Fosila a devenit cunoscută drept Burtele Nature Foot, fiind descrisă pe larg în anul 2012.
„Când am găsit piciorul în 2009 și l-am anunțat în 2012, am știut că era diferit de specia lui Lucy, Australopithecus afarensis, cunoscută pe scară largă din acea perioadă”, a spus Haile-Selassie, conform adevarul.ro.
Ce au descoperit specialiștii
În aceeași zonă cu această fosilă fuseseră descoperiți și câțiva dinți, însă experții nu erau siguri dacă aceștia proveneau din același strat de sedimente. Apoi, în 2015, experții au identificat o nouă specia de hominid în acea regiune, numită Australopithecus deyiremeda. Însă, la acel moment, fosila nu a fost asociată cu această nouă specie.
Cu toate acestea, între timp s-au mai făcut descoperiri în zonă, iar acum experții pot spune că oasele de picior aparțineau, de fapt, unui Australopithecus deyiremeda. Astfel, situl Woranso-Mille rămâne singurul loc până la acest moment unde există dovezi clare că două specii de hominini strâns înrudiți trăiau în aceeași zonă.
Existau diferențe de dietă între cele două specii
Piciorul Burtele prezintă trăsături mai primite comparativ cu cele ale speciei Lucy. Deși Australopithecus deyiremedamergea biped, el avea încă un deget mare opozabil potrivit pentru cățărare și părea să se împingă în general cu al doilea deget, nu cu cel mare.
În plus, existau și diferențe de dietă între cele două specii. În timp ce Lucy consuma resurse C3, din copaci și arbuști, cât și C4, adică iarbă și plante tropicale, A. Deyiremeda se baza cel mai mult pe vegetația C3.
Astfel de descoperiri ajută experții să înețeleagă mult mai bine modul în care strămoșii timpurii ai omului s-au dezvoltat.
