O țară europeană se pregătește pentru o criză alimentară extremă. Documente interne indică jafuri și foamete
O importantă țară europeană pregătește în tăcere un plan național de criză alimentară, anticipând scenarii dure precum lipsa hranei, penuria de energie și prăbușirea logisticii. Documente interne dezvăluie că autoritățile discută deja variante precum malnutriția infantilă, raționalizarea alimentelor și jafurile în masă.
Deși țara produce suficientă hrană, vulnerabilitățile din lanțurile de aprovizionare ridică semne de întrebare serioase.
Se ia în calcul o criză de peste trei luni
Guvernul olandez colaborează cu supermarketuri, producători și companii de logistică pentru a elabora un Plan Național de Criză pentru Securitate Alimentară.
Potrivit presei olandeze, planul ar trebui să funcționeze similar celor deja existente pentru energie sau combustibili, stabilind priorități în caz de penurie.
Scenariile luate în calcul variază de la simple alerte până la crize severe și de durată, inclusiv situații în care populația nu își mai poate acoperi nevoile alimentare de bază.
Documente interne consultate de publicația AD, citată de NL Times arată că în discuții au fost incluse scenarii extreme, cum ar fi jafuri în masă, malnutriție infantilă și modificări impuse de stat în dieta olandezilor.
Scenariile analizate la sfârșitul lunii iunie variază, potrivit Ministerului Agriculturii, Pescuitului, Securității Alimentare și Naturii, de la o „fază de atenție” până la o criză alimentară severă și de lungă durată.
În cele mai alarmante cazuri, populația ar putea înfrunta penurii alimentare pe scară largă, prăbușirea sistemelor de refrigerare și imposibilitatea satisfacerii nevoilor de bază, ceea ce ar duce la jafuri masive pentru hrană.
Problema nu este hrana, ci cum ajunge ea la oameni
Experții susțin că Olanda și UE produc suficientă hrană pentru a-și hrăni populația, dar lanțurile de aprovizionare sunt extrem de fragile.
„Exportăm mai mulți nutrienți esențiali decât importăm”, spune André Hoogendijk, directorul unei asociații agricole.
Vulnerabilitățile majore sunt de ordin logistic. Închiderea portului Rotterdam sau imposibilitatea de a importa motorină pentru camioane ar bloca rapid distribuția alimentelor. În plus, o pană de curent sau o defecțiune a sistemelor de plăți electronice ar face imposibilă funcționarea magazinelor.
„Olandezii au murit în timpul Iernii foametei nu pentru că nu exista hrană, ci pentru că aceasta nu putea fi transportată”, amintește Hoogendijk, cu referire la dezastrul umanitar din 1944-1945.
„În acea iarnă, 20.000 de cetățeni olandezi au murit – nu din lipsă de hrană, ci din cauza unei greve feroviare și a lipsei de cărbune. Minele erau deja în sudul eliberat. A fost în primul rând un eșec logistic.”
Pregătirea populației
Guvernul are în plan și o campanie publică pentru pregătirea populației în caz de urgență.
Cabinetul interimar avertizează că este „realist” ca Olanda să fie implicată în viitor într-un conflict de amploare, motiv pentru care planificarea din timp a unor crize alimentare nu mai este doar un exercițiu ipotetic.
În acest sens, guvernul pregătește campanii publice pentru a încuraja populația să-și pregătească truse de urgență și lucrează la reducerea vulnerabilităților din sectoare esențiale: energie, transporturi, telecomunicații, apă potabilă, cercetare și sănătate.
