Salarii de 5.400 de euro pe lună pentru muncitorii calificați, într-o țară europeană. Sindicatele cer măsuri urgente: „Opriți sărăcirea!”

Salarii de până la 5.400 de euro pe lună pentru muncitorii calificați. Aceasta este propunerea lansată de sindicatele din Elveția, care vor introducerea unui prag salarial minim de 5.000 de franci elvețieni pentru angajații care au absolvit o formă de pregătire profesională. Inițiativa vine în contextul în care o parte importantă dintre acești lucrători câștigă sub nivelul considerat necesar pentru un trai decent, iar puterea lor de cumpărare a scăzut în ultimul deceniu.

Salarii de 5.400 de euro pe lună pentru muncitorii calificați, într-o țară europeană. Foto: arhiva

Federația Sindicatelor din Elveția (SGB) pregătește o inițiativă populară prin care urmărește garantarea acestui venit minim. Dacă proiectul va primi aprobarea Congresului organizației, strângerea semnăturilor ar urma să înceapă în 2027, potrivit publicației Blick.

Propunerea este susținută de liderul sindical Pierre-Yves Maillard, în vârstă de 58 de ani, care consideră că munca specializată și calificările profesionale trebuie remunerate corespunzător.

Aproape trei din zece angajați calificați câștigă sub 5.000 de franci lunar

Datele analizate de Federația Sindicatelor din Elveția arată că situația financiară a unei părți importante dintre angajații cu pregătire profesională este îngrijorătoare.

Mai exact, 28% dintre aceștia primesc mai puțin de 5.000 de franci elvețieni pe lună, echivalentul a aproximativ 5.400 de euro, pentru un program de lucru de 40 de ore pe săptămână. În același timp, 15% dintre angajații incluși în analiză nu ajung nici măcar la 4.500 de franci lunar, adică aproximativ 4.800 de euro.

Femeile se confruntă cu o situație și mai dificilă. Aproximativ o treime dintre angajatele cu studii profesionale au venituri sub pragul de 5.000 de franci, iar aproape 20% câștigă mai puțin de 4.500 de franci.

„O calificare profesională trebuie să fie răsplătită corespunzător, iar salariul să fie suficient pentru un trai decent. Din păcate, acest lucru este din ce în ce mai rar!”, a declarat Pierre-Yves Maillard.

Printre domeniile în care se regăsesc frecvent salariile mai mici se numără comerțul cu amănuntul, coafura, industria ospitalității și serviciile de îngrijire a copiilor. Nici profesiile în care predomină bărbații, precum mecanica auto sau șofatul, nu sunt ocolite de această problemă.

Liderul sindical atrage atenția că veniturile actuale nu sunt suficiente pentru ca numeroși angajați calificați să își întrețină familiile în Elveția.

Salariile muncitorilor calificați au pierdut teren în fața inflației

O altă problemă semnalată de sindicate este evoluția lentă a veniturilor pentru persoanele care au absolvit școli profesionale. Deși experiența și competențele ar trebui să se reflecte în salarii mai mari, creșterile nu au reușit să țină pasul cu scumpirile.

Potrivit datelor SGB, salariul mediu real al unui angajat cu studii profesionale s-a diminuat cu 2,1% în perioada 2016-2026.

„Nu este acceptabil ca o persoană calificată să piardă constant din puterea de cumpărare de-a lungul anilor. Trebuie să punem capăt acestei sărăciri”, a mai spus Maillard.

Diferențele salariale dintre angajații cu pregătire profesională și absolvenții de universitate sunt, de asemenea, semnificative.

La începutul carierei, un angajat cu studii profesionale câștigă, în medie, 4.571 de franci elvețieni pe lună, aproximativ 4.950 de euro. Spre finalul activității profesionale, venitul mediu ajunge la 6.289 de franci, echivalentul a circa 6.800 de euro.

În schimb, un absolvent de universitate pornește de la un salariu mediu lunar de 6.189 de franci, aproximativ 6.700 de euro, iar la apogeul carierei poate ajunge la 10.438 de franci, adică în jur de 11.300 de euro.

Sindicatele consideră că introducerea unui salariu minim pentru angajații calificați ar putea contribui și la corectarea grilelor salariale, astfel încât vechimea și experiența să fie recompensate mai bine.

„Experiența angajaților calificați nu este suficient recompensată. Un salariu minim ar stimula ajustarea treptată a grilei salariale pentru toți angajații cu vechime”, a explicat Maillard.

Două treimi dintre elvețieni susțin salariul minim de 5.000 de franci

Inițiativa sindicală pare să beneficieze de un sprijin important din partea populației. Un sondaj realizat de Feldlabor pentru Federația Sindicatelor din Elveția arată că 66% dintre respondenți sunt de acord cu introducerea unui salariu minim de 5.000 de franci pentru muncitorii calificați.

Doar 25% dintre participanții la cercetare s-au declarat împotriva propunerii.

Susținerea este deosebit de puternică în rândul alegătorilor de stânga, unde 81% dintre respondenți sprijină măsura. Chiar și în rândul electoratului liberal, aproape jumătate dintre participanți, respectiv 49%, consideră că un asemenea prag salarial ar trebui introdus.

Rezultatele indică faptul că problema remunerării angajaților cu pregătire profesională depășește granițele unei dezbateri sindicale și reprezintă o preocupare pentru o parte importantă a societății elvețiene.

Sindicatele vor și opt săptămâni de concediu pentru ucenici

Pe lângă majorarea veniturilor muncitorilor calificați, Federația Sindicatelor din Elveția susține și îmbunătățirea condițiilor pentru tinerii aflați în formare profesională.

Una dintre solicitări vizează acordarea a opt săptămâni de concediu anual pentru ucenici. O petiție care susține această măsură a adunat deja 176.000 de semnături.

Sindicatele argumentează că pregătirea profesională presupune tot mai multe responsabilități și solicitări, iar tinerii au nevoie de mai mult timp pentru odihnă și învățare.

„Cerem mai multe zile de concediu pentru ucenici. Exigențele pentru ei au crescut semnificativ, iar acest timp le-ar permite să se odihnească mai bine și să se pregătească pentru examene”, a explicat Maillard.

O propunere de acordare a șase săptămâni de concediu pentru ucenici a fost însă respinsă de comisia Consiliului Statelor.

Decizia a provocat nemulțumirea liderului sindical, care acuză angajatorii că solicită personal bine pregătit, fără să susțină suficient măsurile menite să îmbunătățească pregătirea și condițiile de muncă.

„Formarea profesională trebuie valorizată. Angajatorii cer forță de muncă calificată, dar refuză să implementeze măsuri de îmbunătățire. Este momentul să treacă la fapte!”, a transmis Pierre-Yves Maillard.

Prin cele două inițiative, sindicatele elvețiene urmăresc atât creșterea veniturilor angajaților calificați, cât și îmbunătățirea condițiilor oferite tinerilor care aleg să urmeze o carieră prin învățământul profesional.