Țara care își vinde cetățenia cu 105.000 de dolari. Motivul pentru care a luat această decizie
Nauru, o țară insulară din sud-vestul Oceanului Pacific, vinde „pașapoarte de aur”, pentru a depăși provocările ecologice majore cu care se confruntă. Cât costă cetățenia?
A treia cea mai mică țară ca suprafață din lume, Nauru (sau Republica Nauru), se confruntă cu riscuri enorme, legate de schimbările climatice. Majoritatea locuitorilor trăiesc de-a lungul coastelor și sunt expuși riscurilor generate de creșterea rapidă a nivelului mării, care aici a evoluat într-un ritm mai accelerat decât media globală, potrivit Cnn.
„Mulți oameni care locuiesc pe coastă au pierdut deja pământ: unii și-au pierdut casele întregi, au pierdut totul”, a declarat un locuitor al insulei într-un comunicat.
În acest context riscant, Guvernul a luat inițiativa denumită „pașaportul de aur” pentru atragerea resurselor financiare esențiale pentru supraviețuire.
Cât costă cetățenia Nauru?
„Pașapoartele de aur” le permit cetățenilor străini să obțină cetățenia insulei în schimbul unei sume semnificative de bani. Potrivit „CNN”, cetățenia Nauru va costa minim 105.000 de dolari și va fi interzisă persoanelor cu antecedente penale. Pașaportul va oferi, de asemenea, acces fără viză în 89 de țări, inclusiv în Regatul Unit, Hong Kong, Singapore și Emiratele Arabe Unite.
Guvernul spune că această acțiune va ajuta la obținerea fondurilor necesare pentru a muta 90% din populația, de aproximativ 12.500 de locuitori, pe terenuri mai înalte și totodată pentru a forma o comunitate complet nouă. Nauru se așteaptă să câștige aproximativ 5,6 milioane de dolari din program în primul an, ajungând, în cele din urmă, la aproximativ 42 de milioane de dolari pe an.
Metoda „pașapoartelor de aur” nu este nouă. Acest plan a fost deja implementat de mai multe țări din întreaga lume, precum Republica Dominicană, Malta și Portugalia, potrivit euronews.ro.
O istorie greu încercată
Insula Nauru a fost exploatată pentru fosfat încă de la începutul anilor 1900. Timp de aproape un secol, peisajul insulei a fost grav afectat de minerit, lăsând aproximativ 80% din teritoriu nelocuit. După epuizarea resurselor de fosfat, autoritățile din Nauru au fost nevoite să caute noi surse de venit. La începutul anilor 2000, insula a devenit un loc de detenție pentru refugiați și migranți, iar, în prezent, este implicată într-un plan controversat de extragere în mare adâncime a materialelor prețioase.
