Mafia sârbă, armată de asasini plătiţi
Mafia sârbă operează în peste zece ţări din lume. Mafioţii sunt implicaţi în trafic de droguri, contrabandă, asasinate la comandă. Există 30-40 de grupări în Sebia, dar Vozdovac, Surcin şi Zemun sunt majore.
Mafia sârbă este prezentă în special în Europa. Grupările principale îşi au originile la Belgrad şi au în subordine o vastă reţea de grupuri mai mici.
Gruparea Zemun este la originea asasinării premierului Zoran Djindjic în 2003. Mafia sârbă, Naša Stvar (traducerea numelui organizaţiei criminale italiene Cosa Nostra) este implicată în principal în crime la comandă, furturi de maşini, trucaje în întâlnirile sportive, racket (n.r. preluarea în stil mafiot a unei afaceri), extorcarea de bani a comercianţilor, contrabandă, infiltrarea în economia legală, jafuri, trafic de arme şi droguri.
Potrivit presei franceze, în prezent, gruparea mafiotă cea mai influentă din Serbia şi Muntenegru este cea a fraţilor Saric, care dirijează traficul european de cocaină şi este foarte activă în spălarea de bani.
După confiscarea în 2009 a 2,4 tone de cocaină în Uruguay, a fost emis un mandat de arestare pe numele conducătorului acesteia, Darko Saric, dar nici astăzi nu a fost găsit.
Au fost emise ameninţări serioase la adresa conducătorilor statului, inclusiv a preşedintelui Boris Tadic, la acea vreme. Având în vedere că grupul mafiot este considerat cel mai periculos din Balcani, s-au luat măsuri excepţionale de securitate.
Implicată în traficul de comori dacice
Numărul total al membrilor mafiei nu poate fi estimat
Lideri mafioţi: Zeljko Raznatovic (Arkan), cel mai de temut criminal sârb, ucis pentru că « ştia prea multe », Kristijan Golubović, Milorad «Legija» Ulemek, Aleksandar Knežević « Knele », asasinat în 1992 în hotelul Hyatt din Belgrad, Darko Saric.
Acţionează în Serbia, Suedia, Danemarca, Germania, Austria, Olanda, Norvegia, SUA, Franţa, România (implicată în traficul de comori dacice)
Averea mafiei nu poate fi estimată, dar jonglează cu sume fabuloase de sute de mii de euro
Premierul Zoran Djindjic, ucis de mafioţi
În 2003, după asasinarea premierului Djindjic, guvernul sârb a lansat o importantă operaţiune împotriva mafiei, numită Operacija Sablja (Operaţiunea Sabia). Au fost arestaţi şi eliminaţi mulţi membri ai acesteia, mulţi au emigrat.
Mafioţii sârbi au pe piele numeroase tatuaje. Sunt deosebit de violenţi, musculoşi şi îmbrăcaţi în veste de piele. Au un temperament înflăcărat şi ucid cu sânge rece. Sunt solidari şi se răzbună cumplit pe trădători.
Au intrat în ilegalitate după războiul din Serbia
În perioada dintre războiul din ex-Iugoslavia şi moartea premierului Zoran Djindjic, presa internaţională punea în evidenţă legăturile dintre mafie şi guvernanţi. Corupţia îşi făcea prezenţa uneori în serviciile de poliţie.
Îşi omorau victimele cu sânge rece în plină stradă
După ce Slobodan Milošević a fost înlăturat de la putere, crima organizată din Serbia a trecut în clandestinitate. Dar au apărut certuri sângeroase între clanuri, devenite un război deschis în care şi-au pierdut viaţa mulţi şefi mafioţi.
Arkan, cel mai de temut criminal sârb