147 de imobile din Bucureşti, «victime» la un cutremur ca-n 1977
La 47 de ani de la cutremurul devastator din 1977, Capitala României este plină de imobile considerate bombe locative. Din cele 147 de imobile considerate „victime” sigure în cazul unui seism major DOAR TREI sunt efectiv în proces de consolidare la ora actuală. Nu este o glumă, este crunta realitate. Asta în condiţiile în care Banca Mondială a estimat că 20.000 de clădiri din cel mai mare oraş al ţării sunt în pericol la un seism major şi trebuie expertizate.
Conform Băncii Mondiale care a consiliat statul român în ceea ce priveşte programul anti-cutremure al României, în Capitală 20.000 de imobile construite până în 1978 sunt „uriaşi cu picioare de lut”, piese de domino aflate în pericol la un seism major. Dintre acestea circa 400 de imobile şi 147 imobile de locuit cu cel puţin două etaje au fost incluse în urgenţa I, „victime” sigure la un cutremur. Câte consolidează dintre ele în prezent autorităţile oraşului? Doar trei: Blănari 14, Bărăţiei 50 şi, de ieri, Baltagului 17. Restul? Dumnezeu cu mila şi Doamne ajută să nu fie un seism. Imobilul care a intrat în consolidare ieri este gol de peste un an, spun specialiştii, timp în care procesul de consolidare a bătut pasul pe loc.
Ce se ştie despre imobilul din strada Baltagului
Clădirea situată în str. Baltagului, nr. 17, sector 5, Bucureşti, este un bloc de locuinţe cu două etaje. Clădirea, încadrată în prima urgenţă de risc seismic, aşa numita clasă I, a fost construită în anul 1958 şi are o suprafaţă desfăşurată de 916 mp. Este un imobil de locuit consolidat pe bani europeni, prin programul PNRR, iar valoarea investiţiei este de 10 milioane de lei, plus TVA. În această sumă intră consolidarea propriu-zisă, eficientizarea energetică a clădirii şi panourile şi schimbarea sistemului de încălzire, a precizat edilul, conform news.ro. Cel mai mare bloc aflat pe lista de aşteptare pentru a fi consolidat în Bucureşti şi considerat un pericol locativ este imobilul cu şase scări din Şoseaua Gării de Nord 6-8.
Ce spune Primăria Capitalei
Bani pentru expertizarea imobilelor şi tot ce înseamnă procesul de consolidare sunt, dar problema este lipsa de încredere a proprietarilor în buna credinţă a autorităţilor.
”Administraţia pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic a tras 300 de milioane de lei, prin PNRR, pentru consolidări şi eficientizare energetică şi 600 de milioane de lei din Programul Naţional al Ministerului Dezvoltării. Avem documentaţii pregătite pentru a participa la toate fazele următoare ale programului naţional”, a promis Nicuşor Dan. Realitatea este însă sumbră.
Legislaţia în domeniul consolidării anti-seismice a fost schimbată în 2022 şi, de la 1 ianuarie 2024, este interzisă închirierea sau darea în folosinţă a spaţiilor din imobilele situate în urgenţa I tocmai pentru că sunt considerate pericol public. Din păcate, nu s-a stabilit şi cine verifică acest lucru şi cum este sancţionată încălcarea deciziei.
Cât de frică le este românilor de cutremur
Peste jumătate dintre români sunt îngrijoraţi că un cutremur sau un incendiu le-ar putea afecta locuinţa, însă, la nivel naţional, doar una din cinci locuinţe este asigurată, relevă o cercetare realizată de IRES la solicitarea Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), făcută publică luni, la împlinirea a 47 de ani de la cutremurul din 1977, în urma căruia şi-au pierdut viaţa aproximativ 1.500 de oameni şi alţi 11.000 au fost răniţi.
