30 octombrie, zi blestemată pentru români! S-au împlinit 8 ani de la tragedia Colectiv
Pe 30 octombrie, în urmă cu 8 ani, în timpul unui concert în Clubul Colectiv din centrul Capitalei a avut loc un incendiu puternic. Focul a fost provocat de către artificiile folosite în timpul concertului. Focul izbucnit în timpul concertului s-a extins rapid, tragicul eveniment soldându-se cu 64 de persoane decedate, scrie adevărul.ro. Nu a fost singurul incident care s-a petrecut pe 30 octombrie. Trebuie să ne amintim de o tragedie și mai mare, petrecută acum fix 52 de ani: dezastrul de la exploatarea minieră auriferă de la Certej, Hunedoara, din 1971, când ruperea digului iazului de decantare a dus la moartea a 89 de persoane, dintre care 35 de copii și 76 de răniți.
Colectiv: 65 morți și 163 răniți
Pe 30 octombrie, în urmă cu 8 ani de zile, a avut loc tragedia de la Clubul Colectiv din Bucureşti, cel mai mare incendiu produs într-un club din ţară şi cel mai mare accident după anul 1989, soldat cu 65 de morţi şi 163 de răniţi.
Unii dintre ei au murit arși în încăperea cuprinsă de flăcări în doar câteva secunde, iar alții și-au găsit sfârșitul pe paturile de spital, în zilele și săptămânile care au urmat tragediei, din cauza rănilor grave ori a infecțiilor din spitale.
Mai multe evenimente anunțate pe rețelele de socializare vor avea loc în România pentru a comemora tragedia petrecută în urmă cu opt ani. La Cluj-Napoca, evenimentul a fost comemorat anual în fața Monumentului Memorandiștilor de pe Bulevardul Eroilor (la clopot). Deocamdată, nu a fost anunțată public o manifestare.
52 de ani de la dezastrul de la Certej
30 octombrie pare a fi o dată blestemată pentru români. La data de 30 octombrie 1971, la ora 4.55 dimineața, ruperea digului și alunecarea sterilului din iazul de decantare al exploatării miniere de la Certej a provocat o adevărată tragedie. 300 de mii de metri cubi de steril au acoperit totul în zonă.
89 de oameni au murit şi 76 au fost răniţi. Timp de un an au fost anchetate cauzele producerii acestui accident, iar concluzia autorităților de atunci a fost că nu există niciun vinovat și că împrejurările nu puteau fi prevăzute.
În 1955 a murit sociologul Dimitrie Gusti
Părintele sociologiei româneşti, fondator al Muzeului Satului, unul dintre cele mai mari şi vestite muzee etnografice în aer liber din lume, savantul Dimitrie Gusti este unul dintre oamenii care au avut de suferit de pe urma comunismului.
Bolşevicii au încercat să îl recruteze în partidul lor, însă el a refuzat. Totuşi, Dimitrie Gusti s-a înscris în Asociaţia de Prietenie Româno-Rusă, pentru că era conştient că, după război, România era forţată să convieţuiască alături de ocupanţii ruşi, care cotropiseră Basarabia şi Bucovina de Nord.
Citește întreg articolul pe adevărul.ro.
