Adevăratele motive ale respingerii României. De ce nu a intrat țara noastră în Schengen
O zicală românească spune „Nu spune hop până n-ai sărit şanţul”, dar se pare că politicienii noştri au uitat de ea. Din primele luni ale acestui an, nu au ratat nici un prilej de a-şi arăta optimismul privind aderarea României la spaţiul Schengen. Chiar şi când semnalele începuseră să fie tot mai clare, se striga sus şi tare că, după 8 decembrie, vom spune „Adio, vămi!”. Iată că n-a fost aşa!
Premierul Ciucă spunea jurnaliştilor de la Bloomberg: „Tot ce am făcut arată că suntem pregătiţi”, fiind extrem de optimist. Marcel Ciolacu a afirmat după ridicarea MCV-ului că „nu mai există nici o barieră pentru aderarea României la Schengen”, iar ministrul de Interne Lucian Bode s-a arătat extrem de încrezător jurnaliştilor chiar şi cu câteva ore înainte de vot.
Şi totuşi, România a ratat un moment mare de a face parte din spaţiul Schengen. Analiştii politici au comentat pentru „Adevărul” Dosarul Schengen şi au tras concluziile: România nu are curaj, nu stăm bine la diplomaţia politică, iar Klaus Iohannis este "principalul vinovat" pentru situaţia în care se află România în prezent.
Clasa politică românească a părut că este luată prin surprindere de votul negativ al Austriei. S-au supărat şi s-au întrecut în declaraţii arătând cu degetul şi spunând "Austria e de vină". Analistul politic George Jiglău, e de părere însă că politicienii români ar fi trebuit să ştie că România nu va intra în Schengen.
Contează şi cine ne reprezintă
„Eu cred că s-a ştiut. Chiar preşedintele a spus că poate e bine să mai aşteptăm. Cred că s-a ştiut bine şi s-a negociat până joi, în ultimul moment, în speranţa unui vot pozitiv. Motivele date de Austria erau foarte subţiri”, a afirmat politologul, care s-a întrebat, însă, dacă România a trimis cea mai bună garnitură de oameni politici şi diplomaţi pentru a negocia dosarul.
„Nu ar trebui să aruncăm vina neapărat spre ai noştri, dar putem să ne gândim dacă noi inspirăm încredere, dacă o poziţionare mai puternică a oamenilor care reprezintă România ar fi permis să nu fim daţi deoparte”, a completat George Jiglău.
„UN DECENIU DE EŞEC DIPLOMATIC”
Analiştii politici au analizat pas cu pas pregătirea Dosarului Schengen, apoi au tras linie, iar concluziile arată că România a făcut unele greşeli.
„În realitate, problema Schengen ar fi trebuit rezolvată de diplomaţia românească în ultimii ani. Avem aproape un deceniu de eşec diplomatic continuu. În tot acest timp am eşuat în a convinge partenerii vestici că merităm să fim în Schengen, iar motivul principal este acela că nu am jucat niciodată curajos.
Am avut la rândul nostru instrumente de presiune asupra unor ţări precum Austria şi Olanda, însă nu le-am folosit. Fiecare ţară îşi foloseşte dreptul de veto inclusiv ca o formă de promovare a interesului naţional. Noi n-am făcut-o”, a explicat George Rîpă, analist politic, pentru „Adevărul”.
Şi analistul Radu Magdin aduce în discuţie diplomaţia, o zonă unde România stă foarte bine, susţine specialistul, în schimb, spune că ţara are de suferit din cauza diplomaţiei politice. În ceea ce îl priveşte pe preşedintele Klaus Iohannis, analistul îl vede "principal vinovat" de situaţia în care se află România în prezent.
IOHANNIS, DOAR „POZE, PREMII ŞI POZIŢII”
„Reproşul nu ar trebui să fie zona diplomatică clasică. Acolo unde se poate face mai mult este zona de diplomaţie politică. Partidele noastre trebuie să-şi dezvolte reţele mai puternice de diplomaţie şi influenţă în capitale cheie.
Şi, totodată, să aibă mai mare grijă de percepţia de ţară. Sunt trei „P”-uri pe care le-am remarcat în ultimele zile, din perspectiva greşelilor politice româneşti, iar eu aici ca principal vinovat îl marchez, fără dubiu, pe preşedintele Klaus Iohannis. Iar la el sunt trei „P-uri”: poze, premii şi poziţii.
Din păcate, dumnealui a fost mai interesat de aceste trei capitole, singurele la care a excelat în ultimii 8 ani, şi nu s-a preocupat nici un moment de influenţa românească reală în varii capitale”, a subliniat Magdin.
„O POLITICĂ EXTERNĂ PROVINCIALĂ”
României îi trebuie mai mult curaj şi inventivitate, conchide analistul Rîpă. „Actuala politică externă provincială şi-a dovedit limitele. Trebuie să fim mai inventivi în a folosi instrumentele politice şi diplomatice pe care le avem la îndemână, nu pentru a bloca decizii europene strategice, aşa cum face Ungaria, ci pentru a ne promova interesul, aşa cum fac polonezii şi balticii (...) să înţelegem că şi în acest domeniu vor avea mereu de câştigat cei care inovează, care îşi asumă riscuri, care ştiu să-şi construiască alianţe pe care să se bazeze în momentele cheie”, a subliniat George Rîpă.
Radu Magdin punctează că România ar trebui să aibă în vedere de acum încolo alte 3 "P"-uri: percepţia, poziţionarea şi puterea.
„Trebuie să ne întărim ca percepţie, să comunicăm mai mult în presa străină, să îmbunătăţim imaginea de ţară, să poziţionăm mai bine, mai constructiv, mai în forţă", a explicat Magdin pentru „Adevărul”.
Cine sunt „călăii” României
Numele Cancelarului german Karl Nehammer e pe buzele românilor de 4 zile mai ceva ca al lui Ronaldo sau al Simonei Halep. Dar cine sunt cei doi „prieteni” austrieci care nu ne-au dorit în Schengen?
Karl Nehammer provine dintr-o familie de politicieni conservatori şi a intrat în politică la vârsta de 14 ani, scrie publicaţia Web.de. La doar 25 de ani, Nehammer a lucrat ca instructor de formare pentru ofiţerii de informaţii din cadrul Ministerului Federal al Apărării. Acum are 50 de ani, iar din decembrie 2021 a devenit cel de-al 32-lea cancelar al Austriei. Anterior a fost ministru de interne şi a ocupat multe alte funcţii politice.
O decizie controversată luată pe vremea când era ministru de interne a fost renovarea casei natale a lui Hitler şi transformarea în secţie de poliţie.
În calitate de cancelar, Karl Nehammer a fost primul lider occidental care s-a întâlnit faţă în faţă cu preşedintele rus Vladimir Putin de la declanşarea „operaţiunii speciale” în Ucraina. El a declarat la acea vreme că va acţiona ca un „constructor de poduri” între Moscova şi Kiev, menţionând că va face „tot ce este posibil pentru ca războiul să înceteze”.
Al doilea „călău” este ministrul de interne Gerhard Karner (55 de ani), care ocupă această funcţie tot din decembrie 2021, după ce Karl Nehammer a preluat funcţia de cancelar al Austriei. În prezent se află în mijlocul unui scandal pe plan intern, în urma unor acuzaţii de plagiat.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
