Au început măsurătorile pe Canalul Bâstroe. Ce au descoperit românii pe brațul Chilia
Ministerul Transporturilor a anunțat că în sfârșit, marți, 4 aprilie au început măsurătorile pe canalul Bâstroe, cerute de România de la începutul anului. Procedura survine unui apel al țării noastre către Ucraina și UE pentru a se verifica dacă sesizările privind adâncirea șenalului navigabil de către nave din țara vecină sunt adevărate sau nu. Între timp au apărut primele rezultate ale măsurătorilor pe brațul Chilia
Dacă acest lucru este valabil, unii specialiști afirmă că ar afecta grav ecosistemul Deltei Dunării, protejat de UNESCO. Plus că ar duce și la evitarea plății unor taxe către autoritățile române prin devierea navelor de mare tonaj pe canalul Bastroe în loc de Sulina.
Măsurătorile cerute de România sunt făcute de o navă ucraineană, pe care se află și doi experți de la Administrația Fluvială Dunărea de Jos. România a primit în 17 martie acordul să înceapă acțiunile de măsurare numai pe zonele unde este graniță comună cu Ucraina, adică doar între kilometrii 22 și 116 ai brațului Chilia, între localitățile Periprava și Pătlăgeanca.
Ce măsurători se fac pe Canalul Bâstroe
„Înseamnă un braț situat între kilometrul 62 și 75, care înseamnă brațul Solomonov, care înseamnă canalul Bâstroe și care înseamnă sectorul kilometrul 11 - kilometrul 22. Sunt condiții speciale, e o zonă de conflict” a explicat Romeo Soare, reprezentantul AFDJ unde se vor face măsurătorile relatează stirileprotv.ro
Ce spun specialiștii despre măsurătorile realizate pe brațul Chilia
Măsurătorile făcute de navele speciale ale Administrației Fluciale Dunărea de Jos s-au încheiat pe 21 martie, nu au fost făcute publice dar datele deja se știu. Autoritățile române nu au vrut să dezvăluie deocamdată care sunt rezultatele datelor colectate de pe brațul Chilia și nici dacă au fost sau nu făcute lucrări de dragaj.
Motivul? În discuțiile Ucraina-România mediate de UE pe această tenă s-a promis că se va face schimb de date ale măsurătorilor, se va face o conferință de presă comună și doar atunci se vor anunța datele. Practic, se pare că se va încerca o mușamalizare a situației.
Ucrainenii au mărit deja adâncimea Dunării pe brațul Chilia
Cu toate acestea, surse din cadrul echipelor tehnice susțin că nicăieri pe brațul Chilia adâncimea apei nu mai este de 3, 5 metri așa cum se știa și că nu au fost descoperite porțiuni cu adâncimea sub 7 metri. Mai precis, în toate zonele în care au măsurat românii cu cele trei nave ale Administrației Fluviale Dunărea de Jos este acum această adâncime.
Pe holurile Ministerului Transporturilor și ale Administrației Fluviale Dunărea de Jos, se spune din ce în ce mai clar că sub masca războiului, Ucraina și-a atins scopul de a mări adâncimea Dunării în toate zonele pe care le dorea. În primul rând Ucraina a reușit acum la adăpostul războiului cu Rusia ceea ce încerca din 2014 și nu putea: Canalul Bâstroe navigabil.
Astfel țara vecină a reușit să evite deplasarea navelor pe Canalul Sulina și plata taxelor către România și acum acestea se deplasează pe Canalul Bâstroe și celelalte canale mai mici din zonă. Dovada? Experții spun că din martie 2022, traficul de mărfuri în cele trei porturi ucrainene de la Dunăre - Ismail, Reni și Ust-Dunaisk - s-a triplat. Peste 17 milioane de tone de mărfuri au fost exportate, dintre care 11 milioane de tone au fost cereale.
