Burnout recunoscut oficial? România analizează introducerea concediului pentru epuizare profesională
Epuizarea profesională, cunoscută sub numele de burnout, ar putea fi recunoscută oficial în legislația muncii din România. Un proiect de lege inițiat de noul ministru al Economiei propune acordarea unui concediu special pentru refacere profesională, ca măsură de prevenție pentru angajații suprasolicitați.
România ar putea avea concediu pentru burnout
Fenomenul burnout-ului, tot mai prezent în rândul angajaților din România, ar putea beneficia de un cadru legal clar. Un proiect de lege depus, recent, la Senat propune introducerea concediului pentru epuizare profesională, o formă de pauză plătită menită să ajute salariații să se recupereze din punct de vedere mental și emoțional înainte ca problemele să se agraveze.
Inițiativa legislativă a fost lansată de Irineu Darău, noul ministru al Economiei, alături de Cynthia Păun, vicepreședintă a Comisiei pentru Muncă, Familie și Protecție Socială din Senat. Proiectul a fost înregistrat chiar în ultima zi a sesiunii parlamentare și urmărește să creeze un mecanism distinct de prevenire a epuizării profesionale, separată de concediul medical clasic.
Angajații nu vor fi nevoiți să prezinte documente medicale sau diagnostice psihologice
Conform propunerii, angajații ar putea beneficia de un concediu plătit pentru „refacere profesională”, fără a fi obligați să prezinte documente medicale sau diagnostice psihologice. Ideea centrală este aceea de prevenție, nu de tratament, astfel încât angajații să poată lua o pauză înainte ca stresul cronic și suprasolicitarea să ducă la probleme serioase de sănătate sau la scăderea drastică a performanței profesionale.
Inițiatorii proiectului susțin că burnout-ul nu este o problemă individuală, ci una sistemică, apărută pe fondul volumului ridicat de muncă, al presiunii constante și al lipsei echilibrului dintre viața profesională și cea personală. În lipsa unor instrumente legale clare, mulți angajați ajung să apeleze la concedii medicale sau să își continue activitatea în condiții de epuizare, ceea ce afectează atât productivitatea, cât și sănătatea pe termen lung.
Epuizarea profesională se manifestă prin oboseală extremă
Psihologii salută inițiativa, considerând că recunoașterea burnout-ului la nivel legislativ reprezintă un pas important. Un specialist în sănătate mintală explică faptul că epuizarea profesională se manifestă prin oboseală extremă, scăderea motivației, iritabilitate și dificultăți de concentrare, iar ignorarea acestor semne poate duce la anxietate, depresie sau afecțiuni psihosomatice. Potrivit acestuia, o pauză luată la timp poate preveni evoluția către probleme mult mai grave.
De asemenea, psihologii atrag atenția că stigmatizarea problemelor de sănătate mintală îi determină pe mulți angajați să evite cererea de ajutor. Un concediu pentru refacere profesională, care nu presupune justificări medicale, ar putea reduce presiunea și rușinea asociate cu solicitarea unei pauze, normalizând ideea de îngrijire a sănătății psihice.
Proiectul urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate
Proiectul de lege se află în prezent în faza de analiză parlamentară și urmează să fie dezbătut în comisiile de specialitate. Dacă va fi adoptat, România s-ar alinia unor state europene care au început să trateze burnout-ul ca o problemă reală de sănătate publică și de piață a muncii.
În contextul unui ritm de lucru tot mai intens și al creșterii numărului de angajați afectați de stres cronic, inițiativa ar putea reprezenta o schimbare importantă în modul în care este privită relația dintre muncă și bunăstarea personală. Rămâne de văzut dacă proiectul va primi sprijinul necesar pentru a deveni lege și când ar putea fi aplicat efectiv.
