Ce le-a promis Dragnea românilor: creșterea salariului minim și a pensiilor și scutiri de impozite
Victoria zdrobitoare a PSD-ului la alegerile parlamentare ce au avut loc duminică va aduce la Palatul Victoria un guvern roșu. PSD va putea guverna aproape singur, parteneriatul cu ALDE fiind menit mai mult pentru a mai lua din voturile dreptei și pentru a nu lăsa senzația de „Partid Unic”.
La conferința de presă susținută imediat după publicarea exit poll-urilor, Liviu Dragnea, președintele PSD, a ținut să precizeze două chestiuni importante.
Prima: PSD va da premierul. A doua: „Tot ce am prezentat în programul nostru va fi pus în practică de un guvern PSD. Voi ține cont de votul românilor, de Constituție și de programul nostru.”
Modificarea Constituției și regionalizarea
În anul 2012, USL (PSD + PNL + PC) a obținut o majoritate uriașă în Parlament. Coaliția a avut, la acel moment, două mari proiecte care nu s-au mai concretizat:
- modificarea Constituției
- regionalizarea, adică reconfigurarea unităților administrativ teritoriale din România
Cele 3 milioane de semnături adunate de Coaliția pentru Familie pentru a modifica prevederile Constituției despre definirea familiei ar putea fi folosite de PSD pentru o reformă constituțională profundă. În Constituție, la articolele 150 și 151, scrie că revizuirea Constituţiei poate fi iniţiată de Preşedintele României la propunerea Guvernului, de cel puţin o pătrime din numărul deputaţilor sau al senatorilor, precum şi de cel puţin 500.000 de cetăţeni cu drept de vot.
Regionalizarea României a fost repusă pe tapet la începutul acestui an. Practic, cele 41 de consilii județene ar urma să dispară. Proiectul regionalizării României a dispărut brusc de pe agenda publică la sfârșitul anului 2013. Guvernul de atunci și-a asumat răspunderea pe legea descentralizării, însă, la începutul anului 2014, Curtea a declarat proiectul neconstituțional. Vechiul proiect propunea însă păstrarea județelor, cel puțin o perioadă. Jumătate din administrațiile locale nu își pot asigura cheltuielile din banii colectați și depind de alocările de la centru, de cele mai multe ori făcute pe criterii politice. Cea mai gravă este situația comunelor. Nu doar că nu supraviețuiesc financiar, dar sunt multe și se înmulțesc. Dacă la recensământul din 2002 existau mai puțin de 2.700 de comune, după zece ani erau cu aproape 200 în plus. La fel și numărul orașelor a crescut cu 20%, cu toate că ridicarea în grad nu a fost justificată, conform digi24.ro.
Ce măsuri economice vrea PSD să adopte
PSD a anunțat o serie de promisiuni electorale care ar trebui să se concretizeze în următorul ciclu de guvernare. Pesediștii se bazează pe o creștere economică solidă care să susțină eliminarea impozitelor pe venit pentru o anumită categorie de salariați – cei care desfășoară activități independente și pensionarii care au mai puțin de 2.000 de lei brut pe lună sau creşterea salariului minim brut. Iată lista măsurilor economice:
- TVA zero la vânzarea de locuințe, 9% pentru publicitate și TVA de 18% din 2018;
- scăderea contribuţiilor sociale;
- salariu minim de 1.400 de lei din ianuarie 2017, 1.510 din 2018, 1.625 de lei din 2019, 1.750 din 2020;
- salariul mediu brut ar ajunge la 3.100 de lei în 2017 și 3.950 în 2020;
- eliminarea CASS pentru pensionari din 2017;
- punctul de pensie ar ajunge la 1.000 de lei, iar în 2020 ar ajunge la 1.400 de lei;
- pensiile mai mici sau egale cu 2.000 de lei vor fi de asemenea scutite de impozit pe venit, iar pentru pensiile mai mari de 2.000 de lei să fie scăzut la 10%;
- pentru salariul mai mic sau egal cu 2.000 de lei pentru medici și IT-iști ar urma să fie eliminat impozitul pe venit de 16%;
- vor fi scutite de impozit pe venit din 2018 cabinetele individuale, PFA, DDA, medicii, artiștii, scriitorii, jurnaliștii, notarii, contabilii cu venituri până în 24.000 de lei anual. Cei cu venituri mai mari vor plăti impozit de 10%;
- pentru transferul de proprietăți cu valoare mai mică de 450.000 de lei impozitul ar urma să fie eliminat, iar pentru proprietăți mai scumpe de 450.000 de lei ar urma să fie de 3% de la 1 ianuarie 2017;
- revenirea la sistemul de calcul al accizelor la cursul leu-euro de la 1 octombrie;
- crearea Fondului Suveran de Dezvoltare şi Investiţii (FSDI), care ar trebui să strângă participaţiunile pe care statul le mai deţine în circa 200 de companii profitabile
