Ce nu ai voie să faci în Săptămâna Patimilor. Sfatul Patriarhului Daniel pentru credincioși.

În Săptămâna Patimilor, Biserica îi invită pe credincioşi la rugăciune mai intensă, în fiecare seară oficiindu-se în biserici slujba Deniei. Fiecare zi până la Paște are o semnificaţie deosebită! Este bine să știi ce ai voie și ce nu ai voie să faci în aceste zile, dacă nu vrei să ai parte de ghinion tot anul. 

Patriarhul Daniel a explicat sensul Săptămânii Patimilor. Foto: Click.

Ce spune Patriarhul Daniel despre sensul Săptămânii Patimilor

Patriarhul Daniel a vorbit, în ziua de Florii, despre sensul Săptămânii Patimilor. „Până acum, perioada de patruzeci de zile a fost una ascetică, a nevoințelor, a postului”, a spus Patriarhul României, conform basilica.ro, agenția de știri a Patriarhiei Române.

„Săptămâna care urmează însă, a Sfintelor Pătimiri, este o săptămână mistagogică. Postul continuă, dar în această perioadă nu doar ne plângem păcatele și ne cerem iertare ci participăm tainic – de aceea se numește mistagogică sau tainică – la suferințele lui Hristos, ne răstignim împreună cu Hristos pentru ca să înviem împreună cu El”, a mai adăugat patriarhul Daniel

O săptămână în care intrăm în taina lui Hristos

ăptămâna Pătimirilor este o săptămâna în care intrăm în taina suferinței lui Hristos, a mai spus Patriarhul Daniel: „Această săptămână mistagogică ne descoperă că rostul vieții noastre este să trăim viața lui Hristos, pentru că Hristos dorește să ne dăruiască viața Sa cea fără de păcat, viața sa sfântă De aceea, El ne cheamă să luăm crucea noastră personală și să o unim cu Sfânta Cruce a suferințelor Lui, ca apoi să înțelegem că taina Crucii este scară către înviere, către cer, către viața veșnică”.

Îndemnul Patriarhului Daniel pentru credincioși

 Patriarhul Daniel a avut și un îndemn pentru credincioși, acesta explicând că lui Hristos trebuie să îi oferim sufletul curățat de păcate prin pocăință, rugăciune, fapte bune și Împărtășanie. „Înainte de a aduce daruri materiale scumpe, frumoase la biserică, trebuie să oferim lui Hristos sufletul curățit de păcate prin pocăință și sfințit prin rugăciune, fapte bune și prin împărtășirea cu Sfintele Taine”, atenționează patriarhul.

Ce ai voie și ce nu ai voie să faci în Săptămâna Mare

Este bine să știi, conform tradiției ce ai voie și ce nu ai voie să faci în această săptămână, ca să îți meargă bine.

Luni

În Sfânta şi Marea Luni se face pomenire despre fericitul Iosif cel preafrumos, dar şi despre smochinul neroditor care s-a uscat prin blestemul Domnului. Prin istoria vieţii Patriarhului Iosif, pomenit de Vechiul Testament şi vândut de fraţii lui pe 30 de arginţi, ca şi Iisus de Iuda, suntem îndemnaţi să trăim în curăţenie, iar prin minunea uscării smochinului să aducem rod duhovnicesc. Lunea din Săptămâna Mare este destinată curățeniei de Paște.

Marţi

În această zi sunt pomenite două pilde deosebite: cea a celor zece fecioare şi cea a talanţilor, banilor. Prima asemuieşte intrarea în viaţa veşnică cu o nuntă. Hristos e Mirele care ne cheamă pe toţi la ospăţul Său de nuntă, dar pentru a intra împreună cu Mirele, trebuie îndeplinite condiţiile arătate în pilda celor zece fecioare: priveghere, feciorie şi untdelemn în candele. Sfinţii Părinţi înţeleg prin untdelemnul din candelele fecioarelor evlavia însoţită de milostenie. Biserica ne îndeamnă să fim mai atenţi la ostenelile trupeşti: post, nevoinţă, metanii, care bine făcute duc la subţierea trupului, la curăţare, la feciorie, fecioria fiind o sinteză a virtuţilor trupeşti, exterioare. Și în Marțea Mare se pot spăla rufe, curăța geamurile, dar și alte treburi casnice. După aceste două zile, nu mai este bine să se facă curățenie până după Paște.

Miercuri

Este ziua în care se  face pomenirea femeii păcătoase care a spălat cu lacrimi şi a uns cu mir picioarele Mântuitorului, înainte de Patima Sa, ca simbol al pocăinţei şi îndreptării omului care greşeşte. În Miercurea Mare este liber la munci în grădină. Așadar, credincioșii au voie să sape, să curețe pomii. La finalul acestei zile, toți membrii familiei se ajută la treburile gospodărești. Înaceastă zi nu este bine să se mai spele rufele, acest lucru fiind interzis și în Vinerea Mare.

Joi

În Sfânta şi Marea Joi sunt prăznuite patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor ucenicilor de către Domnul însuşi, Cina cea de Taină, rugăciunea cea mai presus de fire pe care Iisus le-a arătat-o ucenicilor în Grădina Ghetsimani şi vânzarea Domnului de către Iuda pentru 30 de arginţi. În această zi, Iisus Hristos a sărbătorit împreună cu ucenicii săi Paştele vechi iudaic, iar apoi a instituit Paştele cel nou, adică identificarea pâinii şi vinului cu Trupul şi Sângele Său. Azi se împărtăşesc cei care au postit şi s-au spovedit. Bolnavii şi fetele şi cei aflaţi în necaz înnoadă mătănii sau sforicele ce se poartă apoi ca talismane aducătoare de noroc. Nu se fac treburi casnice, cu excepţia vopsitului ouălor în roşu.

Vineri

Este ziua cea mai neagră din istoria Creştinismului, ziua în care Iisus a fost biciuit, scuipat şi răstignit între doi tâlhari. Este Vinerea neagră în care Iisus a murit pentru mântuirea lumii. Aceasta este una dintre acele zile aliturgice, adică în care nu se oficiază sf. Liturghie. Seara se merge la biserică, la slujba de pomenire a Patimilor Domnului. Tot acum se scoate Sfânta Cruce din altar şi este aşezată în mijlocul bisericii pentru închinare. În Vinerea Mare, coborâm în mormânt, împreună cu Hristos, pentru ca, mai apoi, să și înviem împreună cu El. Această coborâre și ridicare din groapa morții se face, în chip simbolic, prin trecerea pe sub masa aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. 

În Vinerea Mare, creștinii nu au voie să mănânce urzici și să consume oțet, deoarece Mântuitorul când fost răstignit pe cruce a fost bătut cu urzici și atunci când a cerut să bea apă buzele Sale au fost umezite cu oțet. Tot în această zi, nu se vopsesc ouă și nu se face curat. 

Sâmbătă

În această zi, prăznuim îngroparea trupească a Mântuitorului şi pogorârea Lui la iad, pentru izbăvirea de păcate a omenirii şi trecerea la viaţa veşnică. Prăznuirea Sâmbetei celei Mari şi Sfinte începe cu Denia Prohodului Domnului de Vineri seara. Aceasta este de fapt slujba înmormântării Domnului nostru Iisus Hristos. Prin ea e simbolizată ducerea la groapă şi odihna Domnului în mormânt. De aceea, şi ziua de astăzi trebuie să fie mai ales una de odihnă şi cugetare la marea bucurie a Învierii de a doua zi. Sâmbătă dimineaţa se săvârşeşte şi Liturghia Sfântului Vasile cel Mare, care ne îndeamnă la meditaţie, la tăcere şi rugăciune până când Mântuitorul Hristos va Învia biruitor. Astăzi se sacrifică mieii, se prepară drobul, friptura şi borşul. Tot azi se coc pasca şi cozonacii, care vor fi duşi la slujba de Înviere pentru a fi sfinţiţi. Tradiția mai spune că, în Sâmbătă Mare,  bărbații și femeile trebuie să se îmbrace cu haine noi pentru a atrage prosperitatea.