Cine este de vină pentru haosul iscat de anularea alegerilor? „Judecătorii CCR nu sunt principalii responsabili”
Românii au asistat recent la o decizie care a șocat o țară întreagă. Curtea Constituțională a anulat primul tur al alegerilor prezidențiale din 2024. Demersul Curții de a anula alegerile din România a aruncat țara în dezordine și nu este clar unde se va termina această agitație. Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, a explicat cine este, de fapt, de vină pentru tot haosul care s-a iscat.
Duminica aceasta, 8 decembrie 2024, românii trebuiau să voteze în turul al doilea al alegerilor pentru viitorul lor președinte: Elena Lasconi, primarul unui orășel de centru-dreapta, sau Călin Georgescu, un independent de extremă-dreapta. Însă, Curtea Constituțională a României a decis, vineri, 6 decembrie, anularea alegerilor. Primul tur al alegerilor ar fi fost atât de grav afectat - de o presupusă operațiune rusească de influențare a rezultatului - încât întregul proces trebuie să fie anulat și reluat.
Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București, a explicat de ce decizia CCR de a anula alegerile este și nu este inspirată și cine este, de fapt, de vină pentru tot haosul care s-a iscat de aici.
„Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această...”
„Vedeți, hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 poate fi privită și ca un fel de chirurgie de urgență, dar pacientul a fost luat cam de pe stradă, fără consimțământ și fără forme. I s-a stabilit diagnosticul impromptu și a fost operat cu de-a sila, fiindu-i poate chiar salvată viața pe moment. Cel puțin, i s-a amânat decesul. Dreptul însă, chiar și dreptul constituțional, funcționează în cheie normativă de analiză și justificare, scopul nu are cum să scuze mijloacele, oricât ne-am dori aceasta. Instanțele de orice tip nu decid asupra întinderii competenței lor jurisdicționale, ele nu decid în absența unei proceduri legale, nu decid fără sesizări și nu se întrunesc informal pentru a da hotărâri.
Puterile lor nu se întind spre infinit, deduse liber din prevederi generale, ci provin din normele care prevăd atribuții concrete. Și dl. Georgescu împărtășește viziunea constituției liber-interpretabile, «vii», considerând că din «reprezintă», «veghează» și «garantul» de la Art. 80 rezultă nu un Președinte ci un «conducător de glie». Nu există o bază constituțională sau legală clară pentru această soluție a CCR. Oricât vom căuta, în Constituție, în Legea 47/1992, în Legea 370/2004, o bază tot nu vom găsi”, a declarat Bogdan Iancu, doctor în drept constituțional și conferențiar la Universitatea București
Citește mai multe pe Adevărul.ro
