Cine își poate cumpăra online bilete CFR cu reducere de 90%
Biletele sau abonamentele cu reducere de 90% pot fi, din nou, achiziționate online, după ce platforma a fost sistată. Studenții pot să-și cumpere direct biletul, prin aplicația disponibilă pe site-ul CFR Călători.
Biletele se vând online
Studenții își pot cumpăra, din nou, bilete de tren cu reducere de 90% pe ruta către domiciliu. Acest lucru nu a fost posibil, în ultima perioadă, deoarece s-au schimbat regulile pentru reducere şi aplicaţia a trebuit actualizată. În plus, au fost și probleme tehnice. În prezent, biletele pot fi cumpărate prin aplicația disponibilă pe site-ul www.cfrcalatori.ro, prin varianta descărcabilă pe smartphone sau tabletă, precum și de la automatele de vânzare din stațiile de cale ferată.
„Biletele și abonamentele cu reducere de 90% se emit pe distanța/rutele dintre localitatea de domiciliu şi localitatea în care se află instituția de învățământ superior la care studentul este înmatriculat, în condițiile prevăzute la art. XXIX alin. (1) a OUG nr. 156/2024, pe baza ID student, eliberat pentru confirmarea calității de student și a rutei pentru care beneficiază de reducere”, se arată într-un comunicat de presă emis de CFR.
Studenții au nevoie de un ID student
Pentru a beneficia de reducere, studenții trebuie să obțină un ID student. „Este necesar ca studenții să se prezinte o singură dată la orice casă de bilete în timpul programului de lucru, cu actul de identitate și legitimaţia de student pentru reducere/gratuitate la transport”, a mai transmis CFR Călători.
În tren, studenții vor prezenta legitimația de călătorie cu reducere (bilet, abonament) și legitimaţia de student pentru reducere/gratuitate la transport. Studenții au avut reducere de 90% la biletele de tren pe orice rută și au putut achiziționa bilete online până pe data de 1 ianuarie 2025. De atunci, pentru a beneficia de reducerea către adresa din domiciliu, studenții trebuiau să meargă la casele de bilete cu legitimația și actul de identitate.
Tipurile de bilete și abonamente pentru studenți
Studenții pot obține următoarele tipuri de bilete pentru călătoriile lor, pe distanța între domiciliu și universitate: bilete de tren cu reducere de 90%, valabile pentru toate categoriile de trenuri (regio, interregio, intercity), clasa a 2-a; abonamente lunare cu reducere de 90%, valabile pentru trenuri regio și interregio/intercity, pentru distanțe de până la 300 km, clasa a 2-a.
Biletele pot fi cumpărate de la: casele de bilete din agențiile CFR Călători și stațiile de tren cu personal, direct din tren, de la personalul de tren, doar pentru trenurile în care călătoresc, online, prin aplicația disponibilă pe site-ul www.cfrcalatori.ro sau de la automatele din stații. Abonamentele de călătorie cu reducere de 90% se pot cumpăra de la: casele de bilete care au sistem electronic de emitere, online, prin aplicația CFR Călători sau de la automatele din stații.
În 2017, elevii și studenții circulau gratuit cu trenul
Pe 1 februarie 2017, Guvernul aproba o ordonanță de urgență care prevedea că studenții înmatriculați la forma de învățământ cu frecvență, în instituțiile de învățământ superior acreditate, beneficiau de gratuitate la transport intern feroviar la toate categoriile de trenuri, clasa a II-a. S-au bucurat de reduceri toţi studenţii, indiferent de vârstă şi naţionalitate, pentru un număr nelimitat de călătorii, inclusiv pe perioada vacanţelor universitare şi indiferent de operatorul feroviar.
Totul s-a terminat în anul 2021, când guvernanții de atunci au eliminat această facilitate. Georgiana este din Maramureș, însă locuiește de 7 ani în București. Recunoște că în 2018 a circulat mult cu trenul și nu a plătit biletele: „Mi se părea bună acea facilitate de atunci. 100% gratuitate la tren. Ești student, ai nevoie de susținere. De unde să îți dea bani părinții pentru toate. Era bine, acum nu mai e chiar așa. Plătești totuși 10%. Tot ce era bun s-a scos. Acum plătești și zici că mergi cu căruța. Pleci, dar nu ești sigur că ajungi în siguranță", declară Georgiana.
Avem trenuri vechi și căi ferate u vechime de 45 de ani, în medie
Viteza medie a unei garnituri de călători în țara noastră este de 45 de kilometri pe oră în cazul trenurilor REGIO. Cu toate că limita de viteză este de 160 kilometri pe oră, pe o singura rută se poate circula așa, pe ruta București–Constanța. Nu doar trenurile vechi sunt de vină ci și infrastructura. În România, sunt aproximativ 20.000 de kilometri de cale ferată cu vechime de 45 de ani în medie.
Din păcate, în ultimii ani lucrările de modernizare sau reabilitare au avansat destul de lent, iar din această cauză trenurile sunt obligate să circule cu restricții de viteză în unele zone. Pe de altă parte, apar întârzieri și în zonele unde se lucrează doar că se circulă pe un singur fir. Până acum responsabilii au reabilitat doar 600 de kilometri din infastructura feroviară. Încă 1.200 de km sunt în curs de modernizare, iar pentru mai bine de o mie sunt făcute proiecte.
Asociația Pro Infrastructură: „În câteva decenii nu vor mai exista trenuri de călători"
Autodistrugerea căilor ferate a continuat și în 2024. Anul trecut, încă unul obișnuit la CFR: progrese în general slabe. Deși teoretic avem disponibile miliarde de euro bani europeni, avantajele pentru călători întârzie să apară. Numărul de pasageri a scăzut cu 4% în 2024, iar transportul de marfă cu 11%.
În acest ritm, în câteva decenii nu vor mai exista trenuri de călători în România. Prăbușirea continuă rapid și la început de 2025: managementul de „elită” al CFR Călători a anulat 25% din trenuri fără ca măcar să anunțe publicul. Din cei aproximativ 10.000 kilometri de linie rămași în picioare, s-au pompat miliardele comunitare în modernizarea la maxim 160 km/h a coridorului Constanța-Curtici, lung de sub 1000 km.
„Niciun tronson PNRR nu are șanse să fie gata la timp, în 2026!"
CFR nu a fost niciodată în stare să cheltuie banii într-un ritm măcar apropiat de o țară normală și a lăsat liniile, gările și peroanele desfundate cu anii, cu trenurile târându-se prin șantiere, transmit reprezentanții Asociației Pro Infrastructură. Fondurile UE rămân nefolosite și se pierd complet ori, în cel mai fericit caz, se duc la autostrăzi. Diferențele față autostrăzi sunt strigătoare la cer. Cu unele excepții, pe rutierul mare loturile de câmpie și deal au un progres fizic lunar de 3-4%, deci 2-3 ani execuție.
Dar la CFR majoritatea proiectelor de modernizare coboară deseori la 5-8% pe an. Rezultatul: proiectele durează 7-10 ani pe toate cele 12 secțiuni dintre Brașov și Curtici, indiferent de antreprenor. „Toate cele 4 loturi Simeria-KM 614 se înscriu în intervalul noiembrie 2023-noiembrie 2024 în acest dezolant trend de 5-8%. Apața-Cața este ceva mai aproape de normalitate cu o cadență de 2% pe lună în 2024, dar e atât de întârziat (43% după 4 ani!) ca i-a expirat finanțarea europeană (programul CEF), cele 4 TBM-uri fiind lansate cu 2-3 ani întârziere. Vom putea face Brașov-Sighișoara de la bugetul de stat în condiții de austeritate? Trei din cele patru cârtițe sunt înțepenite în deal", spun cei de la Asociația Pro Infrastructură.
„Practic niciun tronson PNRR nu are șanse să fie gata la timp, în 2026. De exemplu, pe Poieni-Aleșd încă nu avem autorizație de construire. Este clar că reconstrucția la 160 km/h este o pălărie prea mare pentru CFR, MT și guvern. Probleme administrative care la autostrăzi s-ar fi rezolvat într-o lună-două, hai trei, la feroviarul mare țin cu anii!".
„Toate instituțiile tratează calea ferată ca fiind cenușăreasa infrastructurii!"
„Exemple: scoaterea din fondul forestier a câtorva copăcei lângă tunelul Bătuța a durat 5 ani. Arheologia la Micia a blocat lucrările 6 ani și jumătate, iar la Vărădia peste 7 ani. Tot lângă Mintia, mutarea unei linii de înaltă tensiune a trenat 6-7 ani. O expertiză de pod în Brașov aproape 4 ani, blocând toată gara sub ochii călătorilor înmărmuriți care vedeau miliardele pe panoul de prezentare.
Toate instituțiile implicate tratează calea ferată așa cum o tratează politicienii: cenușăreasa infrastructurii. Când l-ați văzut ultima dată pe eternul ministru Grindeanu pe un șantier feroviar? Ce a făcut el ca să rezolve problemele feroviare? Nici proiectele mai mici nu merg foarte bine. Quick Wins nu prea sunt rapide. Au blocat complet cel puțin o magistrală, cu întârzieri de 100 de minute și peste: București-Craiova avea în mersul trenurilor timp de parcurs 3h32min în 2024 și crește la 4h15min în 2025 din cauza acestor lucrări. Vorbim de 208 km care în 1995 se parcurgeau în 2h18min!", potrivit celor din asociație.
La capitolul material rulant, instituția abilitată, Autoritatea pentru Reformă Feroviară (ARF), a performat în nota sloganului CFR: „neputința cheltuirii finanțării europene”. ARF nu a reușit să atragă banii de trenuri noi disponibili încă din 2016. A adus doar 2 rame electrice din cele câteva sute! Prima Alstom Coradia din cele 37 garnituri comandate a fost pusă în sfârșit în circulație în buza alegerilor. Practic s-au pierdut aproape toți banii POIM pe material rulant (2016-2023), plătindu-se din ei doar o parte din… primul tren.
Primele locomotive reconstruite prin PNRR la Softronic si Reloc Craiova așteaptă certificarea AFER. Celelalte pachete de locomotive (SCRL Brașov) sunt întârziate, cu puține șanse să prindă 2026, finalul PNRR. Această cale ferată neîntreținută provoacă nu doar întârzieri, ci și accidente cu deraieri confirmate de AGIFER ca fiind cauzate de starea precară a infrastructurii. Până acum au ieșit de pe șine preponderent trenuri de marfă. Poate când vom vedea pe câmp o garnitură cu sute de călători se vor trezi la realitate și politicienii care au doar vise rutiere", concluzionează Asociația Pro Infrastructură.
