Cum motivează judecătorul din Ploiești decizia prin care a anulat decizia CCR privind alegerile prezidențiale
Judecătorul Curții de Apel Ploiești, Alexandru Vasile, a făcut publică motivarea deciziei de suspendare a Hotărârii Curții Constituționale a României (CCR) privind anularea primului tur al alegerilor prezidențiale.
Într-un document de 20 de pagini, magistratul detaliază raționamentele juridice care au stat la baza acestei hotărâri fără precedent, acuzând CCR de abuz de putere și încălcarea flagrantă a legislației în vigoare.
CCR, acuzată de exces de putere
În motivarea deciziei, judecătorul Alexandru Vasile susține că CCR a comis un „exces de putere” atunci când a emis Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024, anulând rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale și dispunând oprirea procesului electoral.
„Curtea Constituţională a interpretat în mod abuziv atribuţia prevăzută de art.146 lit f) din Constituţie, aceea de a veghea la respectarea procedurii pentru alegerea preşedintelui României, anulând, printr-o autosesizare arbitrară, întregul proces democratic de alegere a Preşedintelui României”, se precizează în documentul de motivare.
Judecătorul reamintește că anterior, prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, CCR validase rezultatele primului tur de scrutin desfășurat pe 24 noiembrie 2024 și confirmase organizarea turului al doilea pe 8 decembrie 2024, între candidații Călin Georgescu și Elena-Valerica Lasconi.
Hotărârea CCR – ilegală și lipsită de temei
Magistratul atrage atenția asupra faptului că anularea alegerilor s-a făcut cu ignorarea condițiilor legale stricte care reglementează o astfel de măsură. Potrivit Legii nr. 370/2004, cererea de anulare a alegerilor poate fi formulată doar de anumite entități – partide politice, alianțe sau candidați – și doar în termen de trei zile de la închiderea votării.
„Pe lângă faptul că nu a existat o cerere de anulare a alegerilor cum prevăd dispoziţiile menţionate, anularea procesului electoral a fost dispusă de CCR după ce procesul de votare pentru turul II începuse, fără a aştepta închiderea votării şi cu încălcarea propriei hotărâri anterioare”, se mai arată în motivare.
Încălcarea principiului irevocabilității
Un alt punct central al motivării îl reprezintă ideea că Hotărârea CCR nr. 32 a fost emisă cu încălcarea principiului irevocabilității actelor administrative cu caracter normativ care au intrat deja în circuitul civil și au produs efecte juridice.
Judecătorul amintește că, prin validarea alegerilor și desemnarea oficială a candidaților pentru turul al doilea, actul CCR devenise definitiv și opozabil tuturor părților implicate.
„Deşi prin Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024, CCR a validat alegerile şi a stabilit candidaţii pentru turul II, prin Hotărârea nr. 32 din 6 decembrie 2024 a revenit asupra propriei decizii, în pofida faptului că procesul de vot în diaspora era deja în desfăşurare, conform calendarului electoral oficial.”
