De ce nu avem mai multe produse românești la rafturi? Explicația producătorilor
Trăim din importuri. Deși avem capacitate să producem toate alimentele de care avem nevoie, în supermarketuri găsim, în mare parte, produse de import, de la mălai, fasole, carne, până la fructe și legume clasice, precum mere, pere, cartofi și usturoi. Producătorii români spun că au recoltă și ar vrea să o vândă, însă nu sunt primiți în marile lanțuri de magazine.
Marile lanțuri de magazine se laudă cu cifre de afaceri impresionante. Anul trecut, cei 10 retaileri de pe piața din România, conform datelor de la Ministerul Finantelor, au avut o cifra de afaceri de aproape 16 miliarde de euro. Rezultatul: cumpărăm produse făcute de alții. Si nu pentru că în România nu s-ar produce alimente. Motivul este altul: produsele românești sunt greu de găsit pe rafturile marilor magazine. Uneori, chiar imposibil, spun producătorii locali. Astfel, productia locală moare încet, dar sigur.
„În România, există producători de alimente cu compozitie realmente curată, fără niciun fel de aditivi, pe majoritatea categoriilor de produse alimentare: lactate și brânzeturi, înghețată, produse de panificație, produse din carne, conserve de legume și fructe. Și totuși, niciun mare retailer nu este dornic să pună pe rafturile sale brandurile antreprenorilor români care produc astfel de alimente. Ba dimpotriva, aceste branduri sunt prezente într-un numar foarte mic de magazine ale comerțului modern și aproape obligatoriu, cu sortimentația incompletă”, spune Irina Filip, producător al un brand natural de înghețată. O face în Teleorman și până acum a reușit să intre în numai 313 magazine, din 3.600 de locații ale celor 10 retaileri.
Și Alexandru Maties a reușit să construiască, în Maramureș, o afacere care se ocupă atât de cultivare, cât si de procesare și producție. „Procesăm grâul si porumbulul în morile proprii. Pentru producerea malaiului extra cultivăm hibrizi de porumb sticloși, ceea ce ne permite să oferim produsului nostru o calitate deosebită. Fabricăm paste făinoase utilizând metoda de uscare lentă, într-un proces tehnologic complet automatizat”, a declarat Alexandru Maties. Cu un astfel de lanț de producție ați crede că lucrurile merg ca pe roate. Însă nu e deloc așa. Produsele lui se găsesc în puține supermarketuri, spune antreprenorul care speră ca legile să se schimbe, cumva, în favoarea lor.
Proiect de lege în sprijinul producătorilor locali
Pentru susținerea producției locale, există și un proiect de lege care a trecut de Senat și care ar putea să-i oblige pe marii retaileri să cumpere de la producătorii din vecinătate. Potrivit acestui proiect de act normativ, se interzice cumpărătorului, în cazul acesta marilor magazine, să refuze listarea unui produs agricol sau alimentar, ofertat de către un furnizor din lanțul scurt de aprovizionare. Prin lanț scurt de aprovizionare în context de piață local se înțelege, conform proiectului de lege, lanțul de aprovizionare de la producție și până la comercializare, care vizează îndeplinirea a două condiții cumulative: un număr de maximum 3 operatori economici amplasați într-un areal geografic de 250 km de la locul de productie. Proiectul se află, de aproape jumătate de an, în dezbatere la Camera Deputaților.
