Desfrâurile Elenei Ceauşescu. Lunga listă cu amanții Primei Doamne a României
Hulită de popor, dar iubită de bărbații din jur! Așa o putem descrie pe Elena Ceaușescu, care luna trecută ar fi împlinit 103 de ani. În tinerețe, i-a plăcut viața, iar cei care i-au stat aproape au povestit de-a lungul timpului despre desfrăurile sale și au dat în vileag lunga listă cu amanți.
Rea de muscă! Așa a fost catalogată Elena Ceaușescu de către aghiotanții ei. Erau tot timpul prin preajma Primei Doamne a României din perioada comunismului, iar după Revoluție au ținut să povestească lumii tot ce știau.
Și nu doar ei, ci și istoricii au început să se aplece asupra vieţii intime a soţilor dictatori. Astfel că desfrâul și lunga listă de amanți ai Elenei Ceaușescu, pe numele de fată Lenuța Petrescu, nu a mai fost subiect tabu.
Marea iubire a Elenei Ceaușescu, Tudor Zamfir
Așa s-a aflat că marea iubire a femeii nu a fost Nicolae Ceaușescu, ci Tudor Zamfir, tatăl celebrului naist Gheorghe Zamfir.
Acesta a fost primul său iubit pe care l-a cunoscut în satul natal, la Petreşti. Relaţia dintre cei doi a fost de scurtă durată, pentru că bărbatul a plecat la Bucureşti, unde s-a angajat chelner. Elena a venit după el, dar Tudor nu a mai dorit-o.
Aceasta a rămas, totuşi, în Capitală s-a înscris şi a început să activeze în Partidul Comunist, perioadă în care l-a cunoscut pe Nicolae Ceauşescu.
A avut o relație cu fratele lui Nicolae Ceauşescu
Înainte să ajungă la viitorul președinte de stat, Leana a ajuns în patul lui Marin Ceauşescu, cel care avea să-i devină cumnat. Povestea lor s-a terminat rapid, odată cu plecarea lui în armată.
Mihaela Ceauşescu, fiica lui Marin, care s-a sinucis la Viena după moartea soţilor Ceauşescu, în decembrie 1989, a descris în cartea „Nu regret, nu mă jelesc, nu strig“ relaţia dintre Elena şi tatăl său: „tanti Lenuţa avea o slăbiciune deosebită pentru Marin, pe care-l cunoscuse înaintea lui Nicolae şi cu care chiar flirtase o scurtă perioadă... Aşa ziceau gurile rele din familie şi îi mai reproşa şi mama la necaz lui tata, dar aşa, mai mult în glumă, luându-l peste picior: «De ce oare, Marine, n-ai luat-o tu, că salvai, dracu' , ţara de la urgie?!»”.
Povestea de dragoste cu medicul Schechter
În anul 1939, în perioada cât viitorul dictator era la închisoare, Elena şi-a făcut de cap cu un soldat neamţ, după care a trecut la doctorul Abraham Schechter. Cu el a aavut se pare cea mai lungă și intensă aventură. Bărbatul a fost timp de 17 ani medicul personal al familiei Ceauşescu.
„Odată, în Primăverii, mi-a spus colegul meu care era de serviciu la vilă, cei trei au intrat cu maşina în curtea reşedinţei cuplului Ceauşescu. Nicolae a coborât şi a început să urce scările pentru a intra în casă. În urma să venea Elena, urmată de doctorul Schechter, ultimul fiind colegul meu. În timp ce urcau pe scări, cel care mi-a povestit scena a văzut cum doctorul a mângâiat-o uşor pe fund pe Tovarăşa”, a povestit fostul colonel Dumitru Burlan, fost angajat în serviciul de Gardă al Direcţiei a 5 a Securităţii, în cartea „După 14 ani – Sosia lui Nicolae Ceauşescu se destăinuie”.
Inevitabil, medicul a intrat şi în atenţia Securităţii, mai ales după ce Nicolae Ceauşescu a ajuns la vârful Partidului Comunist.
Abraham Schechter a murit în condiţii suspecte în anul 1973. Varianta oficială este că s-a aruncat de la etajul cinci al Spitalului de Urgenţă Floreasca, dar există suspiciuni că medicul ar fi fost ucis.
Despre Schechter au afirmaţii că ar fi fost şi agent al serviciului de informaţii din Israel, Mosad.
După sinucidere a fost găsit şi un bilet de adio, din care rezulta că medicul s-a aruncat de pe spital pentru că avea probleme cu soţia, care era foarte bolnavă.
Unchiul lui Ion Iliescu și fizicianul Ioan Ursu
Pe lista amanţilor Elenei Ceauşescu s-a aflat şi Eftimie Iliescu, ilegalist comunist şi unchiul lui Ion Iliescu, dar iubirea dintre cei doi nu ar fi rezistat mult.
Potrivit unui aghiotant al lui Nicolae Ceauşescu, Elena s-a iubit şi cu un fizician, Ioan Ursu, care era coordonator al programului nuclear al României, membru PCR şi ministru în guvernele comuniste.
Ioan Ursu era mâna dreaptă a Elenei Ceauşescu în domeniul cercetărilor ştiinţifice „savante”, ea fiind numită de altfel și Doctor horroris causa.
„La un moment dat, în timpul vizitei lui De Gaulle, la Craiova, cred că prin 1968, a ajutat-o să se urce în elicopter şi nu numai că i-a pus mâna pe fund, dar parcă a şi pipăit-o puţin. Eu am încremenit, pentru că totul s-a întâmplat sub ochii mei şi l-am întrebat cum de îşi permite aşa ceva. El mi-a răspuns ceva vulgar, ca între bărbaţi, în sensul că nu numai cu mâna ar fi atins-o în zona respectivă”, mărturisea fostul aghiotant, Nicolae Stan, într-un interviu publicat în urmă cu câţiva ani.
Generalul Atanasie Stănculescu, amant nedeclarat
O iubire interzisă ar fi trăit Elena şi alături de generalul Victor Atanasie Stănculescu. Acesta era unul dintre oamenii de încredere ai lui Nicolae Ceauşescu şi preferatul Elenei. Stănculescu a negat, însă, orice legătură amoroasă cu soţia dictatorului.
Aghiotanţii cuplului prezidenţial afirmă, însă, că Stănculescu îi prezenta personal Elenei planurile de cercetare ştiinţifică ”îndelung, cam prea des şi totdeauna între patru ochi”. Fostul general, condamnat pentru reprimarea Revoluției de la Timișoara și ministru al Apărarii în primul Guvern de după Revoluție, în perioada 1990 - 1991, a murit la vârsta de 88 de ani, într-un azil de bătrâni.
Ceaușeasca, importantă cercetătoare chimistă
Elena Ceaușescu a fost înfăţişată drept o importantă cercetătoare chimistă, deşi în realitate publicaţiile apărute sub numele ei nu îi aparţineau. Printre numeroasele onoruri conferite, a fost şi acela de membru titular al Academiei Române.
Elena Ceauşescu a fost prezentă la mitingul din 22 decembrie 1989, însoţindu-l pe Nicolae Ceauşescu în fuga spre Târgovişte.
Arestaţi şi predaţi noilor autorităţi, cei doi au fost judecaţi sumar şi executaţi prin împuşcare.
Aceasta s-a născut pe 7 ianuarie 1916, iar dacă ar fi trăit anul acesta ar fi împlinit 103 de ani.
