Despre Paști cu părintele Constantin Necula
Cea mai veche sărbătoare a creștinității, Paștele, va fi sărbătorită duminică, 16 aprilie, de către toate principalele confesiuni creștine, catolică, protestantă și ortodoxă, la aceeași dată. Marcarea comună a evenimentului central al credinței creștine e un lucru care se întâmplă rar, în medie la câțiva ani o dată, ajungând-se însă și la perioade mai lungi, de până la zece ani.
În următorii trei ani – 2018 - 2020, spre exemplu, diferența celebrării sărbătorii între calendarul Bisericii Catolice și cel al Bisericii Ortodoxe va fi de o săptămână, în timp ce în 2021, respectiv 2024 diferența va crește spre patru, chiar cinci săptămâni. Următorul an în care Bisericile creștine tradiționale vor marca la o dată comună Paștile va fi 2025, la 20 aprilie.
în 2017, creștinii și iudeii marchează aproape simultan sărbătoarea pascală
Mai mult, în 2017, Paștele creștin s-a suprapus și peste Paștele iudaic, evreii marcând sărbătoarea omonimă, ce a inspirat-o inclusiv pe cea creștină, dar diferită ca mesaj și durată de timp, între 10 și 18 aprilie.
Diferența marcării Paștelui provine din modul de calcul anual a datei pascale, întrucât Biserica Catolică și ce a Protestanță folosesc calendarul gregorian, în timp ce Biserica Ortodoxă merge după cel iulian, între cele două existând o diferență de zece zile.
Cum s-a născut tradiția pascală?
Sărbătoarea creștină a Paștelui are în centru istoria ultimelor trei zile trăite pe acest pământ acum aproape două milenii de un bărbat evreu, în vârstă, probabil, de 33 de ani, Isus din Nazaret. Considerat profet de o parte a conaționalilor săi, Isus va fi condamnat la moarte de Sinedriu (tribunal evreiesc și instituție fundamentală în epocă, ce reunea deopotrivă lideri spirituali și profane, precum marii preoții, bătrânii poporului, cărturari și scribi) pe motiv de blasfemie la adresa lui Dumnezeu, fiind executat prin crucificare după un sumar proces roman din porunca lui Ponțiu Pilat, reprezentantul în Iudeea al celei mai importante forțe politice a momentului.
Moartea lui Isus, consemnată în jurul anului 30 al unei ere noi din istoria umanității, inaugurată chiar de nașterea acestuia, a fost urmată la trei zile de dispariția trupului neînsuflețit al acestuia și de nașterea credinței în învierea sa, care a devenit practic, de atunci încoace, „copilul de suflet” al predicii și învățăturii Bisericii creștine, încă cea mai mare din întreaga lume.
De atunci încoace, deci de aproape 2.000 de ani, creștinii din întreaga lume, indiferent de confesiune, rememorează evenimentele legate de crucificarea, moartea și învierea lui Isus din Nazaret, considerat singurul personaj din întreaga istorie multimilenară a umanității care a avut în același timp o natură umană, dar și una divină, fără ca cele două să se amestece.
Învățătură creștină despre zilele de Paști
Cu ocazia sărbătorile pascale din acest an, click.ro vă oferă o scurtă învățătură din partea celui mai îndrăgit preot ortodox român al momentului, ardeleanul Constantin – Valer Necula.
Tuturor, sărbători binecuvântate!
