Dreptul la deconectare. Se lucrează la o lege pentru ca șefii să nu te mai sune după program
Vrei să nu mai fi deranjat în afara programului? Să nu mai răspunzi la mailuri, telefoane și mesaje? E posibil ca toate aceste visuri să ți se împlinească. Autoritățile europene lucrează la o reglementare, astfel încât salariaților să le fie respectat dreptul la deconectare.
Dreptul la deconectare este o inițiativă care a apărut în contextul în care aproape o treime dintre angajații din Uniunea Europeană sunt nevoiți să lucreze peste program pentru a face față solicitărilor de la serviciu. Iar problema s-a acutizat după apariția crizei sanitare, pentru că oamenii muncesc de acasă și multe companii pun presiune mai mare pe ei.
”Au avut pierderi din cauza pandemiei, unele au făcut concedieri și trebuie să se descurce cu mai puțin personal. La rândul lor, angajații fac compromisuri pentru că se tem că vor pierde locurile de muncă”, a explicat Alexandra Micu, expert în resurse umane, pentru stiritvr.ro.
Ce riscăm dacă stăm toată ziua conectați la problemele de la serviciu
Obiceiul de a fi mereu conectați duce la un risc crescut de depresie, anxietate și epuizare profesională (burnout) și acest lucru s-a văzut în perioada pandemiei.
Parlamentul European (PE) cere reguli clare pentru angajații care lucrează de acasă și spune că și ei au dreptul „de a se deconecta”. Astfel că solicită Comisiei Europene să propună reglementări în acest sens.
O asemenea legislație ar trebui să stabilească cerințe minime pentru munca de la distanță și să clarifice condițiile de muncă, orele de lucru și perioadele de odihnă.
Inițiativa legislativă a Parlamentului a fost adoptată pe 21 ianuarie cu 472 voturi pentru, 126 împotrivă și 83 abțineri.
Parlamentul European: ”Lucrătorii nu trebuie să fie la dispoziția angajatorului neîntrerupt”
În conformitate cu legislația actuală și cu jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, lucrătorii nu trebuie să fie la dispoziția angajatorului în mod constant și neîntrerupt.
Eurodeputații consideră că dreptul la deconectare este fundamental și le permite salariaților să nu se ocupe de sarcinile de serviciu în afara orelor de muncă, fie că e vorba de telefoane, corespondență electronică sau alte forme de comunicare digitală.
Acest lucru se aplică și vacanțelor și altor forme de concediu. Parlamentarii europeni au cerut statelor membre să garanteze că lucrătorii nu vor fi supuși discriminării, criticilor, concedierii sau altor măsuri nefavorabile din partea angajatorilor.
Femeile, expuse unui risc mai ridicat
Documentul adoptat de PE arată că „femeile sunt expuse unui risc deosebit de ridicat și sunt mai grav afectate de consecințele economice și sociale ale crizei Covid-19, din cauza rolului lor predominant sau încă tradițional de îngrijire a casei și a familiei.”
De la începutul pandemiei, ponderea muncii la distanță a crescut cu aproape 30% și se preconizează că cifra va crește pe viitor.
Cercetările Eurofound indică o probabilitate de peste două ori mai mare ca persoanele care lucrează în mod obișnuit de acasă să lucreze în plus față de cele maximum 48 de ore săptămânale prevăzute, comparativ cu persoanele care lucrează în spațiile de lucru ale angajatorilor.
30% dintre cei care muncesc de acasă spun că lucreză și peste program
Aproape 30% dintre persoanele care lucrează de acasă declară că muncesc și în timpul liber, zilnic sau de mai multe ori pe săptămână, comparativ cu sub 5% din lucrătorii care-și desfășoară activitatea la birou. Conform Codului Muncii, norma întreagă de lucru este de 40 de ore pe săptămână.
Salariații pot lucra cel mult 48 de ore pe săptămână, cu ore suplimentare.
Ca excepție, se poate presta și peste 48 de ore pe săptămână (cu tot cu ore suplimentare), numai dacă media zilelor lucrate este de 48 de ore pe săptămână în decurs de patru luni.
Citește și:
