Eşti dator-vândut? Totul despre «falimentul personal». Peste 700.000 de români se zbat să supravieţuiască de pe o zi pe alta
Peste 700.000 de români se zbat să supravieţuiască de pe o zi pe alta. Datoriile i-au îngropat. Bănci, facturi, cheltuielile lunare, hainele copiilor. După ani de zile, deputaţii au aprobat în sfârşit Legea insolvenţei persoanelor fizice. Click! îţi spune cât te avantajează acest act normativ, dar şi cât de dificil va fi să demonstrezi că eşti în “faliment”.
Bucureşti, cartierul Drumul Taberei. Într-un bloc de patru etaje, la trei, locuieşte familia Costescu. Maria (35 de ani) şi Traian (42 de ani) şi-au cumpărat în 2008 un apartament de două camere. Au dat atunci 115.000 de euro, cu un “ajutor” de la bancă de 90.000 de euro. Acum, apartamentul nu se mai dă nici cu 60.000. Maria era secretară la o firmă mare de construcţii, care în 2010 a dat faliment. De atunci nu şi-a mai găsit de lucru. Traian lucrează la o fabrică de bere. Avea un salariu bun: 4.200 de lei. Nu mai are acum decât 2.800. Criza şi-a spus cuvântul. Familia lor, în care au apărut între timp Ana (4 ani) şi Măgduţa (2 ani), trăieşte acum de pe o zi pe alta, iar banca nu-i iartă. Rata lunară e de 580 de euro, adică 2.600 de lei. Degeaba au făcut hârtii peste hârtii. Banca le-a reeşalonat creditul, dar tot au de plată mult peste posibilităţile lor. Ce-i de făcut? Dacă banca îi aruncă în stradă? Pentru ei şi pentru mii de români în situaţia lor, deputaţii au votat acum două zile Legea insolvenţei persoanelor fizice. Autorităţile au la dispoziţie 6 luni să se pregătească şi să pună în practică legea. Conform acesteia, orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, îşi poate reeşalona datoriile pe o perioadă de cinci ani, în baza unui plan de redresare.
Cine poate cere intrarea în insolvenţă?
Legea se va aplica persoanelor fizice care:
- au domiciliul permanent în România;
- bunurile sau sursa veniturilor se regăsesc în România;
- nu acţionează ca şi persoane fizice autorizate la momentul solicitării de declanşare a procedurii de insolvenţă;
- nu au nici o datorie care rezultă din activităţi comerciale, ci dintr-o activitate ce are ca scop satisfacerea unei nevoi personale (restanţele la furnizorii de utilităţi, întârzieri la achitarea ratelor bancare contractate pentru achiziţia unui serviciu sau produs personal).
Insolvenţa persoanelor poate fi soluţionată în 3 feluri: pe bază de plan de rambursare a datoriilor, prin lichidare de active sau procedură simplificată. Azi vă prezentăm Insolvenţa pe bază de plan de redresare a datoriilor. În situaţia în care datornicul consideră că se află în insolvenţă (starea de insolvenţă poate fi luată în considerare dacă termenul de plată a datoriilor a fost depăşit cu mai mult de 90 zile), dar situaţia financiară a acestuia nu este iremediabil compromisă, poate cere unei Comisii de Insolvenţă deschiderea insolvenţei pe bază de plan de rambursare a datoriilor, care este o procedură administrativă şi nu judiciară.
În acest caz, cuantumul minim al datoriilor trebuie să totalizeze 15 salarii minime pe economie.
Cererea de deschidere a procedurii de insolvenţă – care va fi publică – trebuie să cuprindă motivele care au determinat această situaţie, datoriile acumulate, încercări de negociere a eşalonării datoriilor, statutul civil şi profesional, cuantumul veniturilor încasate pe ultimii 3 ani, cât şi al veniturilor preconizate pentru următorii 3 ani, bunurile pe care le deţine, conturile bancare, sumele de recuperat de la rău-platnici, litigiile în curs sau finalizate. Vor trebui anexate dovezi cu privire la situaţia profesională – angajat/şomer, dovada faptului că nu a fost concediat din motive ce îi pot fi imputate şi că a făcut toate demersurile pentru obţinerea unui loc de muncă, documente care să ateste veniturile, copii ale declaraţiilor fiscale pentru ultimii 3 ani, un extras de cazier judiciar şi cazier fiscal la zi, un raport de la Biroul de Credit şi o propunere de plan de rambursare.
După analiza cererii, Comisia de insolvenţă poate fie să admită cererea şi să dispună deschiderea procedurii de insolvenţă pe bază de plan de rambursare a datoriilor, desemnând şi un administrator al procedurii, fie să respingă cererea şi să constate că situaţia financiară a datornicului este iremediabil compromisă, caz în care, cu acordul acestuia, va sesiza instanţa pentru deschiderea procedurii de insolvenţă prin lichidare de active, sau în formă simplificată, după caz.
Efectele deschiderii procedurii de insolvenţă
- Se suspendă provizoriu executările silite începute, nu pentru mai mult de 3 luni, cu excepţia situaţiei în care instanţa decide prelungirea acestei perioade, dacă astfel situaţia financiară a datornicului ar deveni iremediabil compromisă;
- Datornicul, împreună cu administratorul judiciar, va elabora planul de rambursare a datoriilor, prin care va propune achitarea acestora.
- Durata de executare a planului este de 5 ani, cu posibilitate de prelungire cu încă 1 an;
- De la data aprobării planului de rambursare se suspendă toate măsurile de executare silită, curgerea dobânzilor, penalităţilor, majorărilor de întârziere;
- Instituţiile sau companiile cu care persoana aflată în insolvenţă are semnate contracte nu vor avea dreptul de a rezilia contractele în derulare;
- Datornicul are obligaţia să coopereze cu Comisia de insolvenţă şi cu administratorul judiciar şi să le comunice orice informaţii cu privire la situaţia sa financiară; trebuie să se supună supravegherii administratorului judiciar în ceea ce priveşte toate activităţile desfăşurate; are obligaţia de a întocmi rapoarte trimestriale cu derularea planului; are obligaţia să desfăşoare o activitate legală producătoare de venituri;
- În situaţia în care planul nu este respectat, sau debitorul nu-şi achită datoriile curente, se poate cere închiderea procedurii pe bază de plan şi deschiderea procedurii pe bază de lichidare de active.
Avantaje/dezavantaje ale persoanei în insolvenţă
Cel mai important avantaj este acela că se acordă o a doua şansă datornicilor de bună credinţă, oferindu-le protecţie în faţa creditorilor. Pe o perioadă de cinci ani, executările silite vor fi suspendate, iar penalităţile nu vor mai putea fi calculate, timp în care persoana în cauză poate propune eşalonarea datoriilor pe baza unui plan de redresare şi chiar tăierea unora, în anumite limite.
În acest timp, se constituie o Comisie de Insolvenţă, învestită cu atribuţii decizionale, de control şi de supraveghere a actelor persoanei în insolvenţă. De exemplu, “simplul fapt că vrei să mergi la teatru va fi decis de comisie, pentru că nu va fi considerată o cheltuială de bază pentru familie”, explică preşedintele executiv al ARB, Florin Dănescu. Tot bugetul debitorului este controlat şi hotărât de altcineva.
În plus, în cazul în care implementarea unui plan de redresare nu va fi posibilă, lichidarea activelor persoanei în insolvenţă se poate face în anumite limite. Legea încearcă să împiedice aruncarea în stradă a rău-platnicilor de bună-credinţă. O măsură în acest sens este instituirea unui drept de preferinţă la încheierea unui contract de închiriere a imobilului sau a unei părţi din acesta, la un cuantum al chiriei stabilit în condiţiile pieţei.
714.000 de români au restanţe la credite
Insolvenţa persoanelor fizice nu are în spate un studiu de impact care să poată estima numărul celor vizaţi. Se ştie doar că, la sfârșitul lunii martie, 714.000 de români aveau restanțe la creditele acordate de bănci și instituţii financiare. 11,5 miliarde de lei era valoarea creditelor restante. În Franţa, spre exemplu, de la introducerea legii insolvenţei persoanelor fizice au fost deschise 700.000 de dosare de insolvenţă, iar în SUA 1,3 milioane.