Fețele durerii! Imagini sfâșietoare cu rudele persoanelor decedate
”Cine are numărul 20?Cine are numărul 21?” O voce de pe treptele Institutului de Medicină Legală strigă periodic familiile, rudele celor decedaţi în incendiul de la clubul “Colectiv”, care au primit câte un număr de ordine pentru a putea intra la recunoaşterea cadavrelor calcinate.
Atunci când se reuşeşte recunoaşterea unui cadavru, nervii cedează, urletele de deznădejde ale celor vitregiţi de pierderea persoanei dragi ating uneori paroxismul. Bărbaţi cât muntele se tăvălesc precum copiii, femeile intră în spasme, cioclii îşi fac cruce. Dacă te bagi între membrii familiilor care aşteaptă să fie strigaţi, o iei razna. Povestiri despre copii plecaţi să asculte muzică şi reduşi la o pungă de cenuşă sau despre adulţi veniţi la o bere şi transformaţi într-o mână de oase calcinate. Zeci de oameni stau înghesuiţi unii în alţii în curtea imensă a INML, public mut al unei aşteptări pline de durere.
Este doar o idee despre atmosfera de sâmbătă (31 octombrie), de la Medicină Legală, unde toată ziua s-a încercat identificarea celor 27 de morţi. Dan Dermengiu, directorul Morgii, este marcat şi recunoaşte că nu a mai văzut aşa ceva. „Marea majoritate celor 27 de cadavre aduse la noi sunt fără acte de identitate. Recunoaşterea lor este anevoioasă şi se face de un poliţist, asistat de un medic legist. Identificarea presupune printre altele şi recunoaşterea de către familie, rude, prieteni”, a dezvăluit Dan Dermengiu, pentru Mediafax. La ora 16.00, existau încă cinci persoane despre care nu se ştia cine sunt, cadavrele fiind, potrivit unor surse din cadrul INML, “reduse practic la hârtie creponată”. Duminică (1 noiembrie), medicii legişti vor face autopsia cadavrelor, sperându-se să nu mai existe morţi fără nume. Pentru a se face faţă situaţiei, a fost oprită autopsierea tuturor cadavrelor din frigiderele instituţiei care nu au legătură cu tragedia de la clubul “Colectiv”.
Zeci de familii, distruse după incendiul din Club Colectiv
”Vă iubește mami și o să vă aducă ceva bun”. Au fost ultimele cuvinte spuse de Maria celor cinci copii ai ei înainte să plece la serviciu, la clubul “Colectiv”. A doua zi, rudele au avut nevoie de 13 ore pentru a o recunoaște în grămada de oase calcinate.Avea 38 de ani și lucra pe post de femeie de serviciu. „Nu era tura ei. A vrut să fie fată bună și a acceptat să îi țină locul unei colege. Nu avem nimic cu acea fată, asta a fost soarta, dar o să dăm în judecată patronii clubului pentru că nu voiau să îi facă angajare, o țineau fără acte. Practic, muncea la negru”, povestește Ecaterina Cioară, sora Mariei. Mulțumește cerului că o altă rudă este întreagă și are doar arsuri la picioare. ”Din puținul pe care îl câștiga, își ținea copiii și mai avea puterea să-l ajute cu bani și pe tata, care este grav bolnav”, își amintește cu ochii în lacrimi. Vorbește greu, printre hohote de plâns și încearcă să înțeleagă ce s-a întâmplat. ”O să avem grijă noi de copiii ei, nu o să lăsăm să se atingă de ei Protecția Copilului”, promite cu ochii spre cer Ecaterina.
