Orașul din România care a fost capitala unui imperiu. Toți locuitorii au fugit, iar gloria i s-a spulberat de tot
Isaccea, un oraș-port situat în județul Tulcea, la aproximativ 35 km nord-vest de municipiul Tulcea, are o istorie bogată și influentă.
În antichitate, era cunoscut sub numele de Noviodunum, o cetate strategică și comercială de mare importanță, cucerită și dezvoltată de diverse civilizații. În secolul al XIII-lea, orașul a devenit capitala unui stat puternic al tătarilor, condus de un lider renumit al Hoardei de Aur.
În zona orașului au fost descoperite vestigii arheologice, inclusiv o așezare geto-dacică din secolul al IV-lea î.Hr. Tot aici, în locul cunoscut astăzi drept „Pontonul vechi”, se crede că armatele lui Darius ar fi traversat Dunărea în anul 514 î.Hr.
Când apare orașul Isaccea prima dată menționat în documente
Prima atestare documentară a orașului datează din anul 1321, când era menționat sub numele de Isakgi într-un manuscris al istoricului arab Abul-Feda. Istoricii sugerează că aici se afla și așezarea Vicina, un centru comercial înfloritor construit de genovezi în secolele XII-XIII, care mai târziu a devenit capitala unui imperiu condus de tătari.
La sfârșitul secolului al XIII-lea, Isaccea era capitala statului tătar noghaid. Unul dintre cei mai importanți comandanți ai Hoardei de Aur, numit „făcătorul de hani”, a ales acest loc pentru a-și stabili capitala.
Sub conducerea lui Hanul Noghay, orașul a cunoscut o dezvoltare semnificativă, fiind un important centru comercial, strategic și politic. Acesta a emis și o monedă cu inscripții din Coran, consolidând rolul orașului în cadrul imperiului său.
Isaceea acum este un loc liniștit
În prezent, orașul Isaccea, care administrează 9.671 de hectare (din care 369 de hectare în intravilan), este un loc liniștit, cu o populație în scădere, numărând puțin peste 5.000 de locuitori.
Conform recensământului din 2011, structura etnică era predominant românească (90,98%), cu minorități de romi (3,85%), turci (1,81%), și alte etnii. Confesiunile locuitorilor erau în principal ortodoxe (90,98%), cu o minoritate musulmană de 5,45%, iar islamul rămâne a doua religie în oraș.
Economia locală se bazează pe agricultură, locuitorii fiind implicați în creșterea animalelor, cultivarea cerealelor și viticultură, dar și în pescuit. De asemenea, activitatea industrială este centrată pe exploatarea carierelor de piatră din Isaccea și Revărsarea, precum și pe exploatarea lemnului.
