Harta online a clădirilor cu risc seismic din România
Teoalida este numele ploieșteanului care a depus o muncă monumentală pentru a realiza o hartă online interactivă a imobilelor cu risc seismic din București și din alte localități din țară.
„Sunt Teoalida, din Ploieşti, şi mă pasionează tot ce e legat de arhitectură, urbanism, cartografie, geografie, maşinile, desen tehnic. Îmi place să scriu articole şi să compun baze de date”, se prezintă autorul bazei de date, pe propriul site, teoalida.ro
Harta este online și poate fi accesată de oricine
Astfel, pe site-ul realizat de Teoalida, hartablocuri.ro, există o hartă online interactivă, adaptată hărții din satelit a Google, articole tematice despre riscurile seismice sau materiale despre istoria blocurilor, din punctul de vedere al rezistenței, dar și al arhitecturii.
„Un proiect unic în România realizat voluntar pentru Ploieşti (ianuarie 2018), apoi oraşele mici din judeţul Prahova (august-noiembrie 2019), Târgovişte (ianuarie 2020), Bucureşti (iulie-noiembrie 2020), Buzău (aprilie 2021), Iaşi (iulie 2021)", povestește Teoalida despre acest proiect.
Citește și: Pericol de prăbușire! Șase zone din București unde se consolidează clădiri cu risc seismic
De altfel, el are o multitudine de alte proiecte ce au legătură cu arhitectura și cu urbanismul. Acestea nu au legătură exclusiv cu România și reprezintă o resursă valoroasă pentru alți profesioniști din domeniu.
„În 2017 am realizat o hartă interactivă cu blocurile din Singapore. Am început să centralizez datele blocurilor din Ploieşti în 2018, la sfărşitul anului 2021 baza de date a ajuns la peste 26.000 blocuri, fiind completă pentru Bucureşti şi 5 judeţe”, descrie Teoalida o mică parte a activității sale profesionale.
A realizat în mediul virtual construcția completă a Palatului Cantacuzino din Prahova
Pe site-ul său există o multitudine de alte curiozități, cum ar fi, de exemplu, proiectul complet al Palatului Cantacuzino „Micul Trianon” din Floreşti-Prahova. Este vorba despre un proiect impresionant a cărui construcție nu a fost finalizată, vreodată.
Palatul trebuia ridicat din banii lui Gheorghe Grigore Cantacuzino, zis Nababul, respectând planurile arhitectului Ion D. Berindey.
Acesta mai proiectase pentru Nabab și palatul aflat pe Calea Victoriei nr. 141, cunoscut sub denumirea de Palatul Cantacuzino din București, care adăpostește, în prezent, Muzeul Național „George Enescu”.
Ai un pont sau mai multe informații pe subiect, scrie-ne pe adresa pont@click.ro!
