Începând de astăzi trebuie să primiți bon fiscal pentru bacșiș
Aţi luat micul-dejun în oraş şi aţi lăsat bacşiş ospătarului? Începând de vineri, 8 mai, trebuie să primiţi neapărat bon fiscal dacă lăsaţi o "atenţie" pentru serviciile primite.
Tot de vineri, firmele care nu au un registru în care să treacă banii cu care vin angajaţii la muncă riscă să fie amendate de ANAF cu până la 9.000 de lei.
Reprezentanții Antifraudă susțin că tocmai patronii au solicitat acest registru pentru a-şi controla mai strict angajaţii. Pe de altă parte, reintroducerea caietului de bani a stârnit nemulțumiri în rândul comercianților, care se plâng că registrul introduce de fapt și mai multă birocrație costisitoare, scrie digi24.ro.
Angajaţii trebuie să completeze registrul de bani personali zilnic, la începutul programului de lucru, fără ştersături sau modificări şi fără să lase spaţii neutilizate.
În cazul unui control, tabelul va trebui prezentat inspectorilor ANAF, pentru ca aceștia să poată stabili clar care sunt banii angajaților și care sunt câștigurile din casa de marcat, care nu au fost declarate.
Iată cine nu trebuie să-ţi dea bon fiscal
Agenţii economici care nu sunt organizaţi în societăţi comerciale şi care funcţionează ca persoane fizice autorizate nu sunt obligaţi prin lege să aibă case de marcat fiscale. Astfel, ei nu vor elibera bon fiscal pentru produsele ori serviciile vândute.
În această categorie intră: producătorii agricoli individuali care fac comerţ ocazional cu produse din producţie proprie în pieţe, târguri, oboare; regiile de transport public local care eliberează bilete de călătorie sau abonamente tipărite, inclusiv transportul cu metroul; persoanele fizice care vând bilete la spectacole, muzeele, grădinile botanice, bibliotecile; societăţile care au jocuri de noroc în care plata se face pe baza acceptatoarelor de monede şi bancnote; serviciile de parcări care încasează taxa prin automate, cu monede sau bancnote.
Unii dintre ei, însă, sunt obligaţi să elibereze chitanţe. Este vorba de persoane care realizează venituri din profesii libere, cum sunt avocaţii, notarii, medicii, arhitecţii, dar care nu sunt organizaţi ca societăţi comerciale. În aceeaşi situaţie sunt cei care efectuează lucrări de construcţii, reparaţii, amenajări în locuinţe (zugravi, instalatori), persoanele care vând obiecte de cult şi oferă servicii religioase în numele instituţiilor de cult, cei care fac comerţ cu amănuntul prin comis-voiajori sau corespondenţă (magazinele online), agenţiile de turism care vând pachete turistice.