Ion Rațiu a dat cea mai elegantă definiţie a democraţiei. Politicianul a murit acum 20 de ani
Un mare român, un om politic al principiilor, un vizionar. Asta este imaginea de acum a lui Ion Rațiu. Politicianul a dat cea mai elegantă definiţie a democraţiei: ”Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“ Ion Raţiu rămâne însă şi un mare nedreptăţit. Politicianul a murit acum 20 de ani.
Ion Rațiu a fost, alături de Corneliu Coposu şi Doina Cornea, omul asupra căruia propaganda FSN-istă a aruncat unele dintre cele mai mari cantităţi de mizerii. L-au prezentat pe Ion Rațiu, care trăise în exil 50 de ani în Anglia, drept un exploatator lipsit de scrupule pentru că avea avere.
L-au arătat drept venetic din cauza accentului său uşor englezit. Dar Ion Raţiu a primit toate atacurile senin, chiar jovial. A continuat să vorbească despre capitalism şi despre Occident, atunci când asemenea cuvinte sunau, pentru mulţi, mai degrabă ca nişte ameninţări decât ca nişte promisiuni.
A susţinut mereu că România are nevoie de reforme profunde, de o privatizare rapidă, de liberalizarea preţurilor şi de un sistem politic deschis, bazat pe diversitate şi toleranţă.
A fost unul dintre acei bărbaţi de modă veche capabili să poarte o discuţie în contradictoriu cu zâmbetul pe buze şi fără a răni.
Cea mai valoroasă moştenire lăsată de Ion Raţiu a fost gestul său din timpul mineriadei din septembrie 1991, atunci când trupa lui Miron Cozma a pătruns în sediul Parlamentului aflat, pe atunci, în palatul din Dealul Mitropoliei. Când atacatorii, înarmaţi cu răngi şi topoare, au intrat în sală şi cei mai mulţi dintre parlamentari se pregăteau să o şteargă englezeşte, doi oameni le-au ieşit în faţă. Doi ţărănişti: poetul Ioan Alexandru, cu crucea în mână, ca şi cum ar fi vrut să ţină piept unei hoarde de vampiri şi Ion Raţiu. ”Cum îndrăzniţi să intraţi aşa, în această instituţie a democraţiei? Ieşiţi afară, imediat!", le-a spus Ion Raţiu, pe un ton atât de apăsat încât minerii, pe cât erau ei de porniţi, au făcut, tăcuţi, cale întoarsă.
Într-o campanie electorală, regretatul om politic Ion Raţiu participa la o emisiune televizată alături de Radu Câmpeanu şi Ion Iliescu, contracandidaţii săi la funcţia de preşedinte al României.
În acea confruntare, Raţiu a impresionat atât prin eleganţa discursului, cât şi prin definiţia pe care a dat-o democraţiei. ”Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine!“, a spus Ion Rațiu. Este considerată cea mai elegantă definiție dată democrației de un politician român/
Ion Rațiu, biografia
Ion Raţiu s-a născut la Turda, pe 6 iunie 1917 și a murit la Londra, în ziua de 17 ianuarie 2000, la 82 de ani.
A fost un politician român, reprezentant al Partidului Naţional Ţărănesc (devenit ulterior PNŢCD), descendent al unei vechi familii nobiliare din Turda, atestată în Transilvania la începutul sec. al XIV-lea, şi reînnobilată în anul 1625 de către principele Gabriel Bethlen.
Pe pagina Centrului Raţiu pentru Democraţie, Ion Raţiu este prezentat drept „un constant opozant al lui Nicolae Ceauşescu “ în cei 50 de ani de exil. A fost un apropiat al programelor serviciului român al BBC, posturilor de radio „Europa Liberă“ sau A fost un apropiat al programelor serviciului român al BBC, posturilor de radio „Europa Liberă“ sau „Vocea Americii, scrie adevarul.ro.
Reîntors în România, în 1990, a ajutat la refacerea Partidului Naţional Ţărănesc (unul dintre partidele istorice ale României) alături de Corneliu Coposu.
Ion Rațiu a candidat la funcția de președinte al României
În 1990, s-a înscris în cursa pentru alegerile prezidenţiale, când i-a avut contracandidaţi pe Radu Câmpeanu şi Ion Iliescu.
În confruntarea televizată din mai 1990, pe postul naţional de televiziune, cei trei candidaţi au fost întrebaţi ce vor face dacă nu vor câştiga alegerile. Răspunsul lui Ion Raţiu a fost: „Toată viaţa mea am luptat pentru democraţie, am plecat din ţară când eram tânăr, m-am opus totalitarilor de dreapta, şi pe urmă m-am opus totalitarilor de stânga. După ani şi ani de luptă în Occident, care sper că se va cunoaşte din ce în ce tot mai bine, în momentul în care nu voi fi ales mă voi concentra să aduc tot ce am acumulat eu în toţi aceşti ani de exil, toate cunoştinţele mele, tot ce am scris. Voi lupta ca să caut să aduc elementul esenţial al democraţiei care nu este jocul numelor, cifrelor, cine are majoritate, cine are mai multe voturi. Asta nu e democraţie. Democraţia însemnează o înţelegere că omul este în centrul societăţii şi totul se învârte în jurul lui. Democraţia însemnează că-l asculţi pe om şi pe urmă îi respingi punctul de vedere. Chintesenţa democraţiei se poate exprima într-o singură frază: voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine! Dacă eşti în stare să faci treaba asta atunci însemnează că am început să învăţăm ce e democraţia. Iar rostul meu, dacă nu voi fi ales e să aduc democraţia în ţara asta cât mă ajută pe mine puterile mele, nu numai în partidul meu, PNŢCD. Toată viaţa mea o voi dedica-o acestui scop“.
A obţinut 4,29 % din voturi şi s-a plasat pe locul 3.
A fost ales deputat de Cluj din partea în Parlamentul României, vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor, respectiv ambasador al României la NATO.
Ion Rațiu este înmormântat la Turda
În 1991 a înfiinţat ziarul „Cotidianul“. S-a stins din viaţă la Londra şi a fost înmormântat la Turda, potrivit dorinţei sale. La ceremonia funerară care a avut loc la Turda, în ianuarie 2000, au luat parte peste 10.000 de persoane. Susţinătorii săi continuă să vorbească despre el drept „cel mai bun preşedinte pe care România nu l-a avut niciodată”, conform ratiudemocracycenter.org.
În amintirea sa, Centrul Raţiu pentru Democraţie acordă, din 2005 încoace, „Premiul Ion Raţiu pentru Democraţie“ activiştilor pentru democraţie din întreaga lume. (Sursa: adevarul.ro)
Citește și:
A murit soţia lui Ion Raţiu. «Cu soţul meu preşedinte, România ar fi fost o ţară prosperă»
20 mai 1990, primele alegeri libere. De ce victoria lui Ion Iliescu a fost una previzibilă
