Izvorul Tămăduirii. Beneficiile Agheasmei Mici
În fiecare an, în prima vineri după Paşte, Biserica Ortodoxa sărbătoreşte Izvorul Tămăduirii. Agheasma Mică sau Sfeștania este apa sfințită, care aduce multe beneficii celui care o consumă.
Prima săptămână după Învierea Domnului se numește „Săptămâna luminată”, iar în ziua de vineri, Biserica Ortodoxă prăznuieşte Izvorul Tămăduirii.
Astăzi, 7 mai, preoții sfinţeesc apei, care poartă denumirea de Agheasma Mică. Credincioșii sfințesc cu ea casa și toate lucrurile din casă, întinate prin păcate.
În cartea numită „Molitfelnic”se spune că această apă sfințită are multe feluri de lucrări: „duhurile cele viclene din tot locul se gonesc, se iartă și păcatele cele mici de peste toate zilele, mintea se curățește de toate gândurile spurcate și se îndreptează spre rugăciune, bolile le gonește și dă sănătate sufletească și trupească.Toți cei care o primesc iau sfințenie și binecuvântare”.
Izvorul Tămăduirii. Puterea izbăvitoare a apei sfințite
Mulți credincioși păstrează cu sfințenie agheasma primită la slujbă, lângă icoanele din casă, la loc de cinste. În lumea satului, nu era casă în care să nu găsești o sticlă cu apă sfințită și un buchet de busuioc aduse de la biserică, fie de Bobotează, fie cu prilejul altor sărbători.
Femeile foloseau agheasma sau sfeștania să alunge grijile și bolile, stropeau casa și grajdurile cu animalele, via și pomii.
Apa sfințită are, în conștiința populară, puteri tămăduitoare și este folosită și azi pentru vindecarea bolnavilor. Având darul Duhului Sfânt, agheasma face minuni pentru credincioși în clipele de cumpănă. Ea alină deopotrivă sufletul și durerile trupului.
Izvorul Tămăduirii. Agheasma Mică, leac pentru boli
Agheasma nu se strică, oricât ar fi de veche, susțin preoții, dar și unii dintre cercetătorii care au avut curiozitatea să analizeze apa sfințită în laborator. În cazul în care capătă o culoare verzuie sau un miros neplăcut în timp, aceasta se datorează doar vasului în care este păstrată.
În agheasmatarul din biserică, apa sfințită rămâne la fel de proaspătă și bună la gust ca în ziua în care a fost adusă la slujbă. Oamenii știu că o singură picătură din agheasma mare, picurată într-un alt vas cu apă din casa lor, își transferă puterea asupra ei.
În tradiția populară, există obiceiul de a bea o gură de apă sfințită dimineața, pe stomacul gol, să prinzi putere și să te apere de boli.
Cu agheasma ungeau fruntea fetelor și a copiilor deocheați, să nu li se facă rău. Tot agheasma îi scăpa de bolile de ochi și de friguri, de fierbințeala la plămâni sau de guturai.
Pentru afecțiunile psihice, puțin cunoscute în vremurile de demult, precum epilepsia sau crizele de nebunie, tot apa sfințită și rugăciunile erau folosite să potolească mintea rătăcită a bolnavilor.
Izvorul Tămăduirii. Legenda datează de 1.600 de ani
Izvorul Tămăduirii este o sărbătoare închinată Maicii Domnului şi datează din secolul al V-lea al primului mileniu creştin.
Izvorul Tămăduirii are o istorie veche de 1600 de ani şi evocă un miracol care datează din secolul al V-lea, pe vremea evlaviosului Leon cel Mare, cu puţin timp înainte ca acesta să ajungă împărat.
Legenda spune că Leon cel evlavios şi binecredincios se plimba printr-o pădure din apropierea Constantinopolului unde a întâlnit un bătrân orb. Leon s-a oferit să-l călăuzească.
Din vorbă în vorbă, Leon a constatat că bătrânul era un om religios care obişnuia să le spună creştinilor că, în pădurile imperiale, sunt izvoare şi lacuri ocrotite de Maica Domnului, protectoarea sihaştrilor retraşi în acele locuri.
Legenda mai spune că, prinşi în discuţii legate de Învierea Domnului, cei doi s-au rătăcit și, atunci când orbului i s-a făcut sete şi l-a rugat pe Leon să-i aducă apă, viitorul împărat n-a găsit.
Atunci când era deznădăjduit, el a auzit o voce: „Nu este nevoie să te osteneşti, Leon, căci apa este aproape. Pătrunde, Leone, mai adânc în această pădure şi luând apa tulbure potoleşte setea orbului şi apoi unge cu ea ochii lui întunecaţi! Atunci vei cunoaşte cine sunt eu!”. Leon a urmat întocmai sfatul primit „de sus”, iar orbul şi-a recăpătat în mod miraculos vederea.
Când s-a înfăptuit minunea, orbul a exclamat: „Maica Domnului eşti aici! Te-am găsit!”
Copleşit de cele întâmplate, Leon a îngenuncheat şi a rostit la rândul lui: „Am văzut Lumina cea adevărată, pe Maica Preacurată. Aici este Izvorul tămăduitor, fântâna dătătoare de sănătate!”
Înţeleptul orb i-a zis lui Leon că, în curând, va ajunge împărat. Profeţia s-a împlinit, iar prima grijă a împăratului Leon a fost să ridice o biserică, aproape de izvorul tămăduitor.
Se spune că după ce a băut apă din apa vindecătoare, chiar și împăratul Justinian s-a însănătoşit, după o grea suferinţă. Izvorul s-a păstrat până în zilele noastre.
La Istanbul, denumirea actuală a vechii cetăţi a Constantinopolului, credincioșii se pot închina într-o biserică cu hramul Izvorul Tămăduirii, ridicată în secolul al XIX-lea, la subsolul căreia există un paraclis ce datează din secolul al V-lea și care adăposteşte un izvor cu apă tămăduitoare din vremea împăratului Leon.
Citește și:
Cum folosim Agheasma Mare, apa sfințită la Bobotează, din data de 14 ianuarie
Bolile vindecate cu agheasma de la Bobotează. Apa tămăduitoare se bea 8 zile
