Legea Kurzarbeit a fost promulgată. Modelul economic german ne-ar putea salva din criză
Legea Kurzarbeit a fost promulgată vineri, 2 aprilie, de președintele Klaus Iohannis, iar modelul german ne-ar putea salva economia în perioada pandemiei de Covid. Iată cum se va aplica și care este ajutorul oferit companiilor, dar și salariaților!
Companiile pot reduce programul de lucru cu până la 80%
Președintele Klaus Iohannis a promulgat vineri legea care prevede posibilitatea reducerii timpului de lucru pe durata pandemiei cu până la 80%. Potrivit legii, în perioada stării de urgenţă sau de alertă, precum şi pe o perioadă de până la 3 luni de la data încetării ultimei perioade în care a fost instituită starea de urgenţă, de alertă sau asediu, companiile aflate în dificultate pot reduce programul de lucru, iar angajații primesc cu 25% mai puțini bani. Angajatorii trebuie să obțină acordul scris al reprezentantului salariaților pentru această reducere de program și, implicit, de venituri.
Actul normativ a fost adoptat la începutul lunii martie de Parlament. În raportul Comisiei de muncă se preciza că este necesară extinderea măsurii de reducere a activităţii de la 50% până la cel mult 80%, deoarece s-a constatat că în perioada stării de alertă sau de urgenţă activităţile entităţilor economice au fost reduse cu mai mult de 50%.
Concret, angajatorii aflați în situații excepționale pot reduce durata de muncă cu până la 80%, iar Guvernul subvenționează 75% din diferența dintre salariul normal și cel pentru program de muncă redus. Nu va fi acoperit de către stat tot salariul angajatului, ci până la valoarea salariului mediu brut pe economie.
Pe perioada de aplicare a programului „kurzarbeit” sunt interzise angajarea de personal pentru prestarea unor activități identice ori similare cu cele prestate de către salariații al căror timp de muncă a fost redus.
Ce este Kurzarbeit
Programul Kurzarbeit este un model economic german, lansat în urmă cu 110 ani și folosit în timpul celor două războaie mondiale și în perioadele de criză economică. Acest model de lucru constă în reducerea programului de muncă sau chiar încetarea sa, în unele cazuri. În acest context, angajatorul plătește orele de muncă efective, iar statul plătește diferența până la salariul întreg.
Folosit cu succes în criza economică din 2009, Kurzarbeit a ajutat la compensarea veniturilor în cazul a peste 1,4 milioane de angajați, iar per total, au fost salvate aproape 500.000 de locuri de muncă în recesiune. Pentru a pune lucrurile în context, Germania a fost singura țara din UE care a evitat concedierile în masă.
În prezent, în Germania, statul acopera 80% din remunerația netă a angajaților, inclusiv plata contribuțiilor sociale.
Kurzarbeit în lume
Tot în contextul pandemiei de COVID-19, Austria a implementat un program similar, numit Corona Kurzarbeit, prin care angajații primesc 90% din salariul net, în ciuda reducerii orelor de lucru. Alte state care au introdus variante modificate ale Kurzarbeit sunt Franța, Slovenia sau Cehia (statul acoperă 50-70% din salariul net, iar angajatorul plătește contribuțiile sociale pentru zilele în care stau acasă). În Regatul Unit, programul de redresare anunțat la sfârșitul lunii septembrie spune ca angajații trebuie să lucreze cel puțin o treime din programul normal de lucru, iar statul va acoperi până la 75% din salariul net pe următoarele șase luni. Prin comparație, în țări precum Italia, Japonia, Canada sau SUA, numărul angajaților a scăzut mult, cel mai mare procent de șomeri existent pe piața americană, unde 4% dintre angajați primesc șomaj.
