Meteoriţii şi cutremurele ne măresc anul cu o secundă
Anul 2015 va fi mai lung cu o secundă, iar explicaţia se găseşte în frânarea vitezei de rotaţie a planetei. Pământul se mişcă din ce în ce mai încet din cauza unor fenomene terestre ori cosmice, care necesită modificarea modului în care măsurăm timpul.
Plantea noastră îmbătrâneşte, dar nu din această cauză ea se mişcă mai lent în jurul axei sale. Atracţia exercitată de Soare şi Lună, dar şi fenomenele imprevizibile precum cutremurele, marile erupţii vulcanice şi căderea meteoriţilor determină Pământul să piardă din viteza de rotaţie. Din acest motiv specialiştii Institutului Internaţional de Cercetare a Rotaţiei Pământului (IERS) au recurs la un tertip pentru anularea decalajului între timpul atomic şi timpul real al planetei. Astronomul Magda Stavinschi, cercetător gradul I la Institutul Astronomic al Academiei Române, explică ce se întâmplă cu Terra. „În ultimele decenii folosim orologiul atomic, aproape ideal. Nu ne putem dispensa, totuşi, de orologiul real – Pământul care, prin rotaţia în jurul axei sale, mai exact prin alternanţa zi-noapte, ne dă timpul obişnuit. Sunt, totuşi, o serie de fenomene care fac ca acest orologiu să fie imperfect. Cum nu putem regla ceasul Pământ, nu ne rămâne decât să modificăm din când în când ora ceasului atomic, pentru a o apropia de cea orară”.
Serverele se pot bloca în acea zi
Datele IERS arată că ceasul atomic s-a decalat deja de ceasul real al Terrei cu 36 de secunde. Această intervenţie a specialiştilor, numită „salt de secundă”, are loc fie în noaptea de Anul Nou, fie la mijlocul anului. În 2015 acest lucru se va întâmpla la 30 iunie, însă următoarea „reglare” nu poate fi prevăzută încă de pe acum. Bine, dar cum ne afectează pe noi oamenii această secundă în plus? „Pe noi, cei obişnuiţi mai degrabă cu sfertul academic, nu ne prea afectează acest salt. Dar cei care au nevoie de o sincronizare perfectă - navigatorii, fizicienii, cei care lucrează în telecomunicaţii sau monitorizează traficul aerian – au nevoie de o oră exactă”, ne-a mai spus Stavinschi. În 2012, când a mai fost adăugată o secundă, serverele Amazon au fost blocate, iar site-uri şi browsere ca Reddit, Linkedin Mozilla nu au mai funcţionat cu orele. Specialiştii spun că efectele ar fi şi mai grave dacă această secundă nu s-ar adăuga ceasului atomic: mulţi ar pierde bani la bursă, iar sistemele GPS ar putea da erori.
De ce adăugăm o secundă
Specialiştii în astronomie au constatat că planeta noastră pierde viteză în mişcarea sa de rotaţie în jurul axei sale, ca urmare a unor fenomene ca mari seisme, căderi de meteoriţi şi erupţii vulcanice. Astfel, durata zilei solare medii (24 de ore sau 86.400 de secunde) creşte şi ea. Pentru evitarea decalajului se adaugă o secundă la timpul oficial, la sfârşitul ultimei zile dintr-o lună. Măsura a fost introdusă în 1972 şi, până acum, ora ceasului atomic a fost modificată de 26 de ori.
Ce se întâmplă în lume într-o clipă
Un individ nu poate face mai nimic care să conteze într-o secundă (poate strănuta, zâmbi, căsca ori fura un sărut unei persoane dragi), însă la nivel mondial se petrec multe lucruri în acest răstimp. Iată:
- Se dau 30.000 de like-uri pe Facebook
- Se efectuează 33.000 de căutări pe Google
- Se trimit 340.000 de e-mailuri
- Un om moare de boli asociate fumatului
