«Muncim şi cheltuim de două ori mai mult de când cu seceta asta!»

Vasile Bădărău spune că trebuie să ude culturile de două ori mai mult decât în mod normal

Fermierii vorbesc despre faliment şi foamete, în Moldova, Bărăgan şi Dobrogea. Se uită neputincioşi cum pământul crapă de sete, iar culturile se usucă văzând cu ochii. Cei bătrâni vorbesc de foametea din 1946 şi se tem să nu se repete.

De peste 30 de zile nu a căzut o picătură de apă în mai multe zone din Moldova, Banat, Crişana, Maramureş, Dobrogea şi în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei şi în vestul Transilvaniei. Specialiştii ANM spun că este secetă extremă în aceste zone şi că nu este apă până la o adâncime de un metru, motiv pentru care culturile sunt în pericol. Seceta i-a pus pe jar pe agricultori, care îşi văd recoltele serios afectate de valul de căldură sufocantă. 

Oamenii muncesc şi cheltuiesc mai mult ca să suplinească lipsa ploilor din ultima vreme. În comuna Vidra, de la marginea Capitalei, toţi sătenii lucrează în agricultură. Unii în curte, în sere şi solarii, alţii la câmp, în aer liber. Şi unii, şi alţii sunt îngrijoraţi de seceta care se anunţă. Mai ales că efectele au început deja să se facă simţite. “Udăm de două ori mai mult ca de obicei. Se evaporă repede, din cauza căldurii. A crescut o dată volumul de muncă, dar şi costurile, că nu e gratis să udăm atâta amar de pământ cultivat cu legume”, ne-a mărturisit Vasile Bădărău, un agricultor în vârstă de 58 de ani, din comuna Vidra, judeţul Ifov. Oamenii se plâng că nimeni nu ar mai vrea să cumpere roşii mănate sau ardei ofiliţi, preţurile la piaţă vor scădea semnificativ, în timp ce costurile de producţie sunt de câteva ori mai mari ca până acum. “Ca să udăm, ne costă! Ne costă apa, ne costă curentul, ne costă mâna de lucru. Şi noi o să dăm legumele pe nimic”, se plânge un alt sătean din Vidra.  

”Pe fondul temperaturilor ridicate din aer şi al precipitaţiilor deficitare, fenomenul de secetă moderată, puternică şi extremă se va extinde şi se va accentua în intensitate în majoritatea regiunilor agricole. Deficitele cele mai mari de apă în sol se vor semnala în estul, sud-estul şi vestul ţării”, a precizat Ion Sandu, directorul general al ANM, într-o informare despre situaţia secetei în România. Va fi foamete ca în 1946? Asta se întreabă fermierii care se uită zadarnic pe cer, doar, doar, vor vedea vreun nor. Arşiţa a crăpat pământul şi a lăsat plantele uscate pe câmp. Agricultorii se tem că, anul acesta, vor rămâne fără roade şi vor da faliment. ”Pământul este foarte uscat. Bătrânii noştri spun că aşa a început şi seceta din 1946, când ajunseseră să mănânce paie pentru că totul era pârjolit de arşiţă”, a spus o localnică din comuna Plugari, judeţul Iaşi.

Rugăciuni pentru ploaie

În această perioadă de secetă care afectează grav culturile agricole din întreaga ţară, Patriarhia Română îndeamnă ierarhii, preoții și credincioșii să se roage pentru venirea ploilor. ”Încrezători în purtarea de grijă şi milostivirea lui Dumnezeu, să avem nădejde că El va răspunde rugăciunilor noastre potrivit cuvântului Mântuitorului Iisus Hristos: „Toate câte cereţi rugându-vă, să credeţi că le-aţi primit, şi le veţi avea” (Marcu 11, 24).

Va fi vară şi în octombrie?

• Este posibil să mergem la plajă și la toamnă. Prognoza pentru următoarele trei luni arată că în sudul țării temperaturile vor fi mult mai ridicate decât ar trebui, iar precipitațiile vor fi extrem de puține. Vară lungă, fierbinte și secetoasă. Așa arată estimările meteo până la 1 noiembrie  ale specialiștilor britanici de la Centrul European de Prognoză. AUGUST. Va fi extrem de cald în Lunca Dunării, Muntenia, sudul Olteniei și al Moldovei, precum și în Dobrogea. Temperaturile vor fi cu peste 2 grade mai mari decât anul trecut și cu 4 grade mai mult decât ar fi normal. În plus, precipitațiile în aproape toată țara vor fi foarte puține, accentuând fenomenul de secetă.SEPTEMBRIE. Va fi mult mai cald decât anul precedent și decât normele meteo, în special în sudul, vestul și estul țării. După trei luni de arșiță vom căuta norii pe cer, dar vor fi puțini. Prognoza arată că doar în nordul țării cantitățile de precipitații ar putea să se apropie de normalul lunii.OCTOMBRIE. Vremea va rămâne călduroasă, cu valori mai mari decât ar fi firesc în această lună. Pe Litoral, s-ar putea înregistra temperaturi normale pentru sfârșitul verii. Ploile vor fi puține în sud, dar ar putea fi în exces în nordul și centrul țării. În anul 2007 a fost înregistrat recordul pentru luna iulie: 44.3 grade, la Calafat. În 10 august 1951, s-a înregistrat cea mai mare temperatură din istoria măsurătorilor din România: 44.5 grade, la stația Ion Sion, județul Brăila.
• A 23-a zi de caniculă. Până la 38 de grade marţi
• Vom respira aer fierbinte şi marţi (28 iulie), deşi meteorologii spun că vor fi şi câteva ”duşuri”, adică nişte ploi scurte şi repezi, de vară, în vestul şi nordul ţării. Marţi, vremea se va menţine caniculară în cea mai mare parte a Olteniei, Munteniei, Dobrogei, precum şi în sudul Moldovei, informează ANM. Temperaturile maxime vor atinge frecvent 35 - 37 de grade. Datorită averselor, temperaturile vor ajunge în următoarele zile la valori normale pentru această dată, în jur de 30 -34 de grade, potrivit specialiştilor Centrului European de Prognoză. Cel mai cald va fi în continuare în Lunca Dunării, până la 39 de grade. Cele mai mici temperaturi se vor înregistra în centrul ţării, unde sunt prognozate valori în jur de 24 de grade. ”Până la 31 iulie 2015, prognoza meteorologică estimează în continuare o vreme călduroasă, caniculară în orele amiezii, îndeosebi în regiunile extracarpatice. Regimul precipitaţiilor se va menţine predominant deficitar, deşi averse locale se vor semnala în vestul, centrul şi nordul teritoriului. În restul ţării, vor fi ploi neînsemnate cantitativ, cel mai probabil în jurul datei de 30 iulie”, a precizat  Ion Sandu, directorul general al ANM, în informarea despre fenomenul de secetă din România.
• Click! spune
• Cea mai cumplită secetă din România a fost în 1946. Rezervele de grâu erau epuizate după război, iar seceta a lovit nemilos. Decesele din pricina foametei din 1946 sunt estimate la 200.000.