Nu-i bulină pe faţadă, deşi casa stă să cadă
De 10-15 ani, în România se vorbeşte de marele cutremur. Oamenii de rând aşteaptă urgia ca pe un eveniment implacabil, de vreme ce autorităţile nu fac mai nimic pentru a-i pune la adăpost. În tot acest timp, proprietarii îşi dau jos bulinele roşii de pe case, pentru a le putea vinde la un preţ mai bun.
Bucureşti, strada Grigore Cobălcescu, geologul. O arteră veche, cu aer boem, înţesată de clădiri boiereşti de la începutul secolului 20. Acum 70 de ani era o plăcere să locuieşti aici.
Acum, totul pare gata să se prăvălească în jur. Puţinele firme care funcţionau aici şi-au închis porţile, silite de noile prevederi care interzic orice fel de activitate comercială în spaţii dărăpănate. Nouă clădiri impunătoare, ocupate de chiriaşi şi proprietari, figurează de zeci de ani pe lista celor cu risc seismic ridicat. Oamenii care încă locuiesc aici trăiesc cu sabia lui Damocles deasupra capului. Cu toate acestea, se joacă cu viaţa lor şi îndepărtează bulinele care semnalizează pericolul.
Ai zice că panourile roşii sunt un stigmat de care vor să se lepede. Ana Marica (49 de ani), care locuieşte în aceeaşi casă din 1990, ne spune că bulina de pe casă a dispărut peste noapte, în urmă cu câţiva ani. Vecinii bănuiesc cine e responsabilul, dar nu vorbesc cu voce tare.
La puţin timp, în locul său s-a mutat o altă familie, care i-a cumpărat apartamentul. Fenomenul e unul de proporţii, căci din cele 9 imobile cu risc seismic de pe această stradă doar unul îşi mai păstrează bulina. Fiindcă nu există lege care să sancţioneze această practică, locatarii apelează des la ea, pentru a induce în eroare potenţialii cumpărători.
Femeia nu mai poate dormi noaptea la gândul că ar putea fi prinsă sub dărâmături. „Nu e zi în care să nu mă gândesc la catastrofa de care vorbeşte toată lumea. Pentru noi, cei care locuim în dărăpănăturile astea, panica este şi mai mare. Am vrea să ne consolidăm casa, dar nu avem nici bani, nici unde să ne ducem”.
Un număr de 172 de imobile din Bucureşti figurează în acest moment pe lista celor în care nu se poate locui în siguranţă. Ele ar trebui consolidate de urgenţă, însă lipsa banilor ţine pe loc şi autorităţile, şi proprietarii. Conform OG 20/1994, modificată în 2011, proprietarii pot primi fonduri pentru consolidare, însă au de îndeplinit o condiţie esenţială: trebuie să se angajeze că vor restitui banii aferenţi lucrărilor, lunar, fără dobândă, în cel mult 25 de ani. În caz contrar, rămân fără proprietăţi.
Cine ne va salva după catastrofă
În caz de calamitate naturală, până şi echipajele de salvatori şi clădirile în care îşi desfăşoară activitatea sunt în pericol. Şefii Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă spun că România ar avea de suferit din cauză că echipamentele de intervenţie sunt învechite.
“În cazul echipamentelor de stingere a incendiilor, gradul de învechire este semnificativ. Peste jumătate din tehnica de intervenţie e cu mult depăşită. În ultimii 25 de ani, din bugetul naţional nu au fost fonduri pentru camioane de intervenţie”, spune Radu Cristian, directorul centrului operaţional din cadrul IGSU.
Dar asta nu e tot. “Spitalele nu sunt deloc sigure pentru a putea prelua răniţii în caz de catastrofă”, spune medicul Raed Arafat, citat de ziarul Adevărul.
