Nunta la români se consumă, încă, între un bărbat și o femeie. Ce va urma?
Conform datelor celui mai recent sondaj realizat pe această temă, Eurostat 2015, România, analizată la acea dată alături de Estonia, Letonia, Spania, Slovenia, Croația, Olanda și Suedia, continuă să dețină o puternică celulă-familială, formată din două persoane de sex opus.
De menționat că în România nu sunt recunoscute în prezent căsătoriile între persoane de același sex, dar Constituția nu precizează fără echivoc acest lucru.
Iată motivul pentru care la finele acestei luni „Coaliția pentru Familie”, care s-a născut sub directa oblăduire a conducerii Bisericii Ortodoxe Române, a anunțat recent că va depune la Parlament listele cu cele trei milioane de semnături prin care cere Camerei Deputaților modificarea articolului 48 din Constituție care vorbește despre căsătorie ca despre o uniune permisă doar persoanelor de sex opus. În fapt acest lucru ar urma să aibă loc în ultima decadă a lunii mai 2016.
De ce se dorește schimbarea Constituției în materie de căsătorie?
Mai mult, liderii coaliției în cauză au cerut și principalelor lideri politici ai țării, președintelui Iohannis și premierului Cioloș, dar și șefilor celor două camere ale Parlamentului, să li se alăture.
Revizuirea Constituției nu se va putea face însă cu ușurință. Prima etapă, strângerea a cel puțin 500.000 de semnături ale românilor cu drept de vot, a fost îndeplinită.
Vor mai urma cel puțin două, la fel de importante: modificarea articolului/articolelor din Constituție și organizarea referendumului național prin care noile decizii ar urma să fie acceptate de majoritatea românilor. Ceea ce nu va fi deloc ușor!
Asociațiile care apără drepturile minorităților sexuale s-au mobilizat și ele și vorbesc déjà despre un „abuz de conștiință” al majorității, cu atât mai grav cu cât nu există în ultimii ani o campanie din partea lor care să vizeze schimbarea componentelor instituției căsătoriei.
Privind însă spre vestul Europei, e evident însă că ușor-ușor aceste mentalități se vor schimba și la noi. Italia și Grecia, țări-bastion ale creștinismului catolic, respective ortodox, au făcut pe rând pași care au deschis posibilitatea recunoașterii de către stat a uniunilor civile între persoane de același sex.
La noi, liderii preferă să stea cu sufletul în rai, dar și atenți la semnalele de la Bruxelles
Foarte recent și președintele Curții Constituționale a României, Augustin Zegrean, aflat pe final de mandat, s-a pronunțat public pe această temă. El a precizat că din postura publică pe care o reprezintă e dator „să apere drepturile omului”.
Dar tot el a adăugat că în cazul familiei „calea corectă e cea stabilită de Dumnezeu când a creat lumea”, adică ca o familie să fie formată din bărbat și femeie, conform cărților sfinte ale tuturor celor trei credințe monoteiste, care împreună însumează majoritatea populației lumii.
"După cum este textul în Constituție, nu ar fi o interdicție (n.n între persoane de același sex), pentru că spune „liber consimțită între soți”. Codul civil, da, art. 277 vorbește despre actele de stare civilă și despre căsătorie. Interzice căsătoria între persoane de același sex", a precizat același Augustin Zegrean pentru postul de televiziune Digi 24.
Românii preferă, conform statisticilor, luna august pentru încheierea mariajului
Revenind la datele publicate sub egida Eurostat 2015, în România anului 2013 s-au înregistrat 107.507 căsătorii, fapt ce ar continua un trend descrescător început cu anul 2007.
După un uşor recul în anii 2000-2002, numărul căsătoriilor din România a cunoscut un trend ascendent până în anul 2007, când căsătoriile din România au atins un maxim datorită implementării legislaţiei ce a instituit un sprijin financiar pentru cuplurile care se căsătoresc pentru prima oară (este vorba despre Legea nr. 396/2006).
Analiza vârstei medii de la prima căsătorie relevă o tendinţă constantă de creştere a acesteia şi de amânare a căsătoriei. În anul 2007 (primul an după implementarea sprijinului financiar) se observa o creştere uşoară a acestei vârste, determinată de căsătoriile amânate din motive financiare.
Curba ratei nupţialităţii o urmează fidel pe cea a numărului căsătoriilor, cu un maxim (8,8 căsătorii la 1.000 locuitori) înregistrat în anul 2007, după care amploarea fenomenului de nupţialitate scade masiv, influenţat de fenomenul migratoriu extern determinat de intrarea României în UE şi deschiderea graniţelor.
Pe de altă parte, în anul 2013 s-au pronunţat 28.507 de divorțuri prin sentinţe definitive sau decizii ale notarilor publici şi ale ofiţerilor de stare civilă.
România a înregistrat astfel o rată de divorț de 1,4 divorţuri la 1.000 locuitori. Comparativ cu perioada 2000-2012, numărul divorţurilor şi rata de divorţialitate au scăzut, după ce cunoscuseră o evoluţie oscilantă cu trend crescător în perioada 2004-2011.
Eurostat mai subliniază și particularea nupțialității în România. Astfel, se constată că lunile martie și aprilie sunt cele în care se înregistrează cele mai puține căsătorii, în timp ce luna august e cea mai dorită de către viitoarele cupluri pentru a-și uni, cel puțin teoretic, destinele pentru întotdeauna.
