Parlamentul şi Guvernul, făcute praf în raportul MCV!
Raportul MCV pe 2017 face o serie de recomandări cu privire la sarcinile Parlamentului şi Guvernului pentru a asigura o justiţie transparenţă şi pentru a combate corupţia.
Problema corupţiei este abordată frontal în raportul MCV, iar Parlamentul este criticat dur în raportul MCV pentru că face scut în jurul parlamentarilor, obstrucţionând actul de Justiţie, dar şi pentru că tot timpul urmăreşte să schimbe cadrul legal în materie de integritate.
• lipsa unei abordări sistematice care să explice refuzurile de a se ridica imunitatea parlamentară pentru a permite anchete sau măsuri preventive.
• cadrul legal în materie de integritate, respectiv pachetul de legi în care se definesc situaţiile de conflict de interese şi incompatibilităţile pentru funcţionarii publici şi pentru funcţionarii publici aleşi sau numiţi a fost redeschis în mod periodic în Parlament. Nu a fost posibil să se instituie un cadru legal clar, consolidat, care să susţină caracterul sustenabil al reformelor, deşi în anii 2015 şi 2016 s-au constatat eforturi crescânde din partea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru a promova aplicarea consecvenţă a legilor în materie de integritate.
• rezistenţă la punerea în aplicare a rapoartelor ANI, chiar şi atunci când au fost confirmate printr-o hotărâre judecătorească şi de reticenţă instituţiilor şi autorităţilor responsabile de a aplică sancţiunile necesare
Ce îi recomandă României, prin raportul MCV, Comisia Europeană:
• asigurarea intrării în funcţiune a sistemului PREVENT. Agenţia Naţională de Integritate şi Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice ar trebui să introducă practică de a întocmi rapoarte cu privire la verificările ex ante pe care le efectuează în cazul procedurilor de achiziţii publice şi rapoarte cu privire la acţiunile pe care le întreprind în urmă acestor verificări, inclusiv în cazul verificărilor ex post, precum şi rapoarte cu privire la cazurile de conflict de interese descoperite, şi să organizeze dezbateri publice la care să răspundă Guvernul, autorităţile locale, sistemul judiciar şi societatea civilă.
• asigurarea faptului că în Codul de conduită pentru parlamentari, care este în curs de elaborare în Parlament, sunt incluse prevederi clare cu privire la respectul reciproc între instituţii şi se precizează clar că parlamentarii şi procesul parlamentar trebuie să respecte independenţa sistemului judiciar. Un Cod de conduită similar ar putea fi adoptat pentru miniştri.
• faza actuală a reformei Codului penal şi a Codului de procedura penală ale României ar trebui încheiată, iar Parlamentul ar trebui să îşi pună în practică planurile de adoptare a modificărilor prezentate de Guvern în 2016, după consultarea cu autorităţile judiciare. Ministrul justiţiei, CSM şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie ar trebui să finalizeze un plan de acţiune pentru a asigura că noul termen pentru punerea în aplicare a prevederilor restante ale Codului de Procedura Civilă poate fi respectat.
• în vederea îmbunătăţirii în continuare a transparenţei şi a predictibilităţii procesului legislativ, precum şi pentru a consolida garanţiile interne în materie de ireversibilitate, Guvernul şi Parlamentul ar trebui să asigure transparenţă totală şi să ţină seama în mod corespunzător de consultările cu autorităţile relevante şi cu părţile interesate în cadrul procesului decizional şi în activitatea legislativă legate de Codul penal şi de Codul de procedura penală, de legile anticorupţie, de legile în materie de integritate (incompatibilităţi, conflicte de interese, avere ilicită), de legile justiţiei (referitoare la organizarea sistemului justiţiei), precum şi de Codul civil şi Codul de procedura civilă, inspirându-se din transparenţă procesului decizional pusă în practică de Guvern în 2016.
• Parlamentul ar trebui să dea dovadă de transparenţă în procesul sau decizional cu privire la acţiunile întreprinse în urmă hotărârilor definitive şi irevocabile având că obiect incompatibilităţi, conflicte de interese şi averi ilicite pronunţate împotriva membrilor săi.
