Pelerinaj-eveniment de Sfinţii Constantin şi Elena
21 mai este o zi importantă pentru credincioşii români, este sărbătoarea „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”. În Bucureşti însă, totul devine un eveniment religios etalon, pentru că este hramul Catedralei Patriarhale, de unde se dă „ora exactă” în Biserica Ortodoxă Română. Părticele din moaştele celor doi sfinţi sunt păstrate alături de alte odoare sfinte în Catedrala Patriarhală şi vor fi scoase spre închinare credincioşilor, astăzi, între orele 7.00 şi 21.00.
Cu două zile înainte de pelerinaj, reporterul Click! a fost să vadă cu ochii lui moaştele găzduite de cel mai important lăcaş de cult din ţară, situat pe Dealul Mitropoliei sau „Colina Bucuriei”, cum i se spune locului în urma unei decizii a Sfântului Sinod. Am bănuit că vom găsi mulţi credincioşi care să se închine la moaşte sau la icoanele din biserică, dar mare ne-a fost surpriza când am descoperit că eram doar doi credincioşi. Pe scaunele din dreapta aţipiseră un paznic şi un om sărman, iar în stânga, lângă racla cu moaştele „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” îşi făcea de lucru un preot.
Moaştele se află la Bucureşti din 2002
Sfintele odoare sunt în catedrală din ziua de 21 mai 2002. Atunci, Patriarhul Teoctist le-a primit în dar, din partea Preasfinţitului Nichiforos, stareţul Mănăstirii Kykkos din Cipru. Cadoul a fost făcut special pentru că musafirul ştia de hramul istoric al Catedralei Patriarhale.
Racla cu moaştele „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” este vecină cu cea care adăposteşte moaştele „Sfântului Ierarh Nectarie de la Eghina”. Sunt împreună din 2016, când au fost aşezate într-un frumos baldachin din lemn aurit, aşezat în partea stângă a naosului, lângă racla care adăposteşte moaştele „Sfântul Cuvios Dimitrie cel Nou”. Toate raclele cu odoarele sfinte sunt din argint şi sunt realizate în atelierele Patriarhiei.
Raclele vor fi scoase de la ora 7.00
Astăzi, 21 mai, marea sărbătoare a „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”, hramul istoric al Catedralei Patriarhale, va cuprinde mai multe evenimente mult-aşteptate de credincioşi:
ora 7:00 – Moaştele „Sfântului Ierarh Nectarie”, ale „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena” şi ale „Sfântului Cuvios Dimitrie cel Nou”- Ocrotitorul Bucureştilor vor fi depuse spre cinstire în Baldachinul Sfinţilor din vecinătatea Catedralei Patriarhale;
ora 8:00 – Slujba Acatistului „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”;
ora 09:15 – Sfânta Liturghie săvârşită de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, înconjurat de un sobor de ierarhi, preoţi şi diaconi, la Altarul Mare de Vară al Catedralei Patriarhale;
ora 16:00 – Slujba Vecerniei şi a Paraclisului „Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena”.
Introducerea Sfintelor Moaşte în Catedrala Patriarhală va avea loc după închinarea ultimului credincios, iar reprezentanţii Patriarhiei estimează ora 21:00.
Povestea Sfinţilor Împăraţi Constantin şi Elena
Sfântul Împărat Constantin a fost fiul împăratului Constantius Chlorus si al Elenei. S-a născut în 272, în Serbia de azi, conform crestinortodox.ro. Pentru a-și apăra tronul, intră în conflict cu Maxentiu, fiul împăratului Maximian. Legendele spun că în noaptea premergătoare luptei, în vis, îl vede pe Hristos, care îl îndeamnă să pună semnul sfintei cruci pe toate steagurile armatei sale. Așa face a doua zi și, astfel, Constantin își învinge oponentul. Împăratul devine apoi unul dintre cei mai zeloși apărători ai credinței.
Împărăteasa Elena, mama Sfântului Constantin, este cea care a descoperit pe Dealul Golgotei crucea pe care a fost răstignit Hristos. Pe 14 septembrie 326, episcopul Macarie I al Ierusalimului a luat crucea și a înălțat-o în fața mulțimii, iar ziua de 14 septembrie a devenit sărbătoarea „Înălțării Sfintei Cruci” în calendarul creștin. Împărăteasa a murit în anul 327, cu 10 ani înaintea fiului său.
