Politicienii s-au jucat cu nervii noştri. 2012, cel mai agitat an după Revoluţie
În România, anul 2012 a fost cel mai agitat din punct de vedere politic din ultimul deceniu, cu schimbări spectaculoase şi lovituri sub centură. Am fost martorii schimbării a patru Guverne, ai unei suspendări a Preşedintelui ţării şi ai unor alegeri parlamentare cu rezultate istorice.
Vă propunem o sinteză a celor mai importante momente din anul 2012, la care merită să medităm câteva clipe, înainte de a privi înainte, către 2013.
Ianuarie
Început de an tensionat, cu proteste în Bucureşti, mai ales în Piaţa Unirii şi la Universitate, şi în unele oraşe din ţară, împotriva măsurilor de austeritate promovate de Guvernul Boc şi a "regimului" Traian Băsescu. Pretextul este demisia secretarului de stat Raed Arafat, după o dispută cu preşedintele României pe tema reformei Sănătăţii.
Începând cu 12 ianuarie, ies în stradă câteva mii de oameni, uneori pe un ger năprasnic, şi au loc violenţe. Intervenţia forţelor de ordine rămâne aproape anecdotică, sub deviza "Bagă site-ul de cultură la dubă". Sunt rănite câteva zeci de persoane şi arestate peste două sute.
Evenimentele sunt "acoperite" de staţiile TV private aproape non-stop, ca un preludiu pentru o nouă "revoluţie". Opoziţia, formată în principal din PNL şi PSD, profită de ocazie pentru a organiza mitinguri paralele şi critică guvernarea PDL în termeni duri.
Captură TV
Februarie
Emil Boc demisionează din funcţia de prim-ministru pe 6 februarie, ca o consecinţă a protestelor din luna anterioară.
Preşedintele Traian Băsescu îl desemnează pe Mihai Răzvan Ungureanu să formeze un nou Guvern, ce îşi asumă misiunea de a continua măsurile de austeritate.
În Marea Britanie, este marcat Jubileul Reginei Elizabeta a II-a. Se împlinesc 60 de ani de la urcarea pe tron, o perioadă de pace şi de prosperitate economică fără precedent în istoria statului. Serbările continuă până în vară.
Tensiuni în Grecia, unde criza enonomică să acutizează, iar Guvernul este incapabil să reacţioneze eficient. Protestele de stradă se intensifică şi continuă în lunile următoare.
Martie
Victor Putin devine preşedinte al Federaţiei Ruse pentru a treia oară, în urma alegerilor din 4 martie, cu peste 63% din voturi. Predecesorul şi aliatul său său, Dmitri Medvedev, este desemnat prim-minstru. Putin vorbeşte despre posibilitatea de modificare a Constituţiei, astfel încât să fie permise maximum două mandate în funcţia supremă în stat, nu maximum două consecutiv, ca până atunci.
Aprilie
După două luni de la preluarea mandatului, Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu "pică" după un vot negativ de neîncredere al Parlamentului. Presa internaţională constată că îndepărtarea Guvernului MRU se înscrie într-o tendinţă europeană, cu instabilitate la vârf în mai multe state, din cauza crizei economice. "New York Times" compară situaţia din România cu cea din Cehia, unde, de asemenea, au avut loc proteste, pe fondul măsurilor economice nepopulare şi al "corupţiei endemice".
Victor Ponta, unul dintre liderii Opoziţiei, este însărcinat să formeze un nou Cabinet.
Mai
Adversari politici, Traian Băsescu şi Victor Ponta (secondat de aliatul său, co-preşedintele Uniunii Social-Liberale, Crin Antonescu) încep o bătălie marcată de episoade în care prim-ministrul este acuzat că şi-a falsificat CV-ul şi că a plagiat lucrarea cu care a obţinut titlul ştiinţific de doctor, pe fondul campaniei electorale pentru alegerile locale.
Francois Hollande devine noul preşedinte al Franţei, învingându-l în al doilea tur de scrutin pe Nicolas Sarkozy, președintele în funcţie.
Iunie
Alegeri locale în România pe 10 iunie. Uniunea Social-Liberală, formată în special din PSD şi PNL, câştigă 49,71% din voturi şi cele mai multe primării, consilii locale şi consilii judeţene din ţară. Partidul Democrat-Liberal primeşte o lovitură dureroasă (doar 14,8% din sufragii), atenuată de unii dintre membrii săi prin trecerea la USL. Unul dintre numele grele care schimbă tabăra este Sorina Plăcintă, femeie de afaceri, parlamentar şi fost ministru al lui Emil Boc.
Este momentul în care se face cu adevărat remarcat Partidul Poporului - Dan Diaconescu (PP-DD), care obţine 9,18% din voturi.
Susţinut de USL, deşi a candidat independent, Sorin Oprescu obţine un nou mandat de Primar General al Capitalei.
Pe 20 iunie, fostul prim-ministru Adrian Năstase încearcă să se sinucidă cu o armă de vânătoare. Tentativa survine după condamnarea sa la doi ani de închisoare cu executare pentru corupţie.
Iulie
Pe 6 iulie, Parlamentul României, dominat de USL, votează suspendarea preşedintelui Traian Băsescu, acuzat de încălcarea Constituţiei şi abuz de putere. Este convocat referendumul pentru îndepărtarea şefului statului din funcţie la data de 29 iulie. Crin Antonescu, liderul PNL şi partener al lui Victor Ponta în USL, devine preşedinte interimar al României.
Campania ce precedă referendumul este extrem de dură din ambele tabere. Partizanii preşedintelui suspendat cataloghează tandemul Ponta-Antonescu autor al unei "lovituri de stat". Iniţial, Traian Băsescu se arată deschis şi încrezător în rezultatul referendumului, apoi îşi schimbă perspectiva, încurajând-şi susţinătorii să absenteze la vot.
Băsescu şi tricoul bleu, care i-a adus noroc.
În ziua referendumului, prezenţa la urme este mare (în condiţiile prelungirii programului de vot cu două ore, de la 21.00 la 23.00), dar insuficientă pentru a depăşi 50% din numărul alegătorilor înscrişi pe liste.
August
După trei săptămâni de incertitudini, în care ambele tabere au clamat victoria la referendum, Curtea Constituţională dă, pe 21 august, verdictul: votul este invalidat, din cauza neîntrunirii numărului necesar de alegători (50%+1). În perioada următoare, membrii Curţii Constituţionale devin un punct de interes, în încercarea de a afla mecanismul de luare a acestei decizii.
Septembrie
În contextul pregătirilor pentru alegerile parlamentare din decembrie, Partidul Democrat-Liberal iniţiază o alianţă capabilă să atragă mai mult sprijin electoral în disputa cu USL. Formată din PDL, Forţa Civică (formaţiune avându-l în frunte pe fostul prim-ministru Mihai Răzvan Ungureanu) şi Partidul Naţional-Ţărănesc Creştin-Democrat, Alianţa România Dreaptă (ARD) se proclamă o alternativă la guvernarea social-liberală din ultima jumătate de an.
Mai multe ambasade al SUA din lume sunt ţinta atacurilor teroriştilor, potrivit terminologiei folosite de americani. O cauză pare să fie trailerul filmului "Innocence of Muslims", pe care credincioşii musulmani în percep ca o insultă la adresa Profetului Mahomed şi a religiei lor. Se înregistrează victime în reprezentanţele diplomatice americane. Ambasadorul J. Christopher Stevens din Libia este printre morţi. Preşedintele Obama promite măsuri.
Octombrie
Campania electorală pentru alegerile prezidenţiale în Statele Unite. Adversari: Barack Obama (Partidul Democrat) şi Mitt Romney (Partidul Republican).
Turcia lansează o serie de atacuri împotriva Siriei, după ce rachete provenind din această ţară au atins teritoriul propriu. Între timp, în Siria continuă războiul dintre rebeli şi forţele guvernamentale conduse de preşedintele Bashar al-Assad.
Noiembrie
Barack Obama obţine un nou mandat de preşedinte al Statelor Unite, în urma scrutinului din 6 noiembrie.
Începe campania electorală pentru alegerile parlamentare. Cel mai interesant aspect pare să fie racolarea omului de afaceri şi europarlamentarului George (Gigi) Becali în Partidul Naţional Liberal.
USL mizează pe cei "7,4 milioane" de alegători de la referendumul din iulie pentru a obţine majoritatea în noul Parlament, în timp ce ARD promovează reforma în termeni destul de vagi. Pata de culoare o reprezintă PP-DD, care îşi propune - prin vocea preşedintelui său, Dan Diaconescu - îndepărtarea "ciocoilor" din celelalte partide de la putere. În nota obişnuită după referendumul din iulie, contrară imaginii de om politic activ, construită în ultimele două decenii, preşedintele Traian Băsescu are ieşiri publice sporadice.
Decembrie
Ziua cea mare - alegerile parlamentare de pe 9 decembrie. Dezinteresul opiniei publice faţă de viaţa politică se concretizează în prezenţa la vot la circa 40% din numărul alegătorilor înscrişi pe liste, în ciuda "momentului istoric" clamat în campania electorală. Concomitent, vremea rea din aproape toată ţara (iarna debutează în forţă, cu ninsori puternice, viscol şi temperaturi scăzute) are un rol în absenteismul de la urne.
În acest context, USL obţine cel mai bun scor electoral pentru un partid/alianţă politică din perioda FSN încoace: 60% din voturile valabil exprimate. Traduse în locuri în Parlament, acestea înseamnă 70% din mandate.
ARD înregistrează un eşec răsunător, neaşteptat pentru o formaţiune văzută ca principala forţă de opoziţie, pe fondul adâncirii crizei economice: puţin peste 16% din voturi.
Marele beneficiar al acestor alegeri este "partidul din garsonieră" al lui Dan Diaconescu. PP-DD câştigă 14,63% din voturi şi se constituie în a treia forţă politică a României.
Concret, USL adună 4,4 milioane de voturi, ARD - peste 1,2 milioane, iar PP-DD depăşeşte cu succes un milion.
Consecinţa imediată a alegerilor este creşterea numărului de mandate în Parlament: 588 în loc de 471. Este efectul Legii electorale, care permite dublarea unor mandate în anumite colegii electorale şi la nivel naţional, pentru reprezentarea cât mai fidelă a voturilor exprimate. Prin redistribuire, ARD primeşte 13,64% din locurile din Legislativ, deşi multe colegii au fost "câştigate" de USL. Un număr apropiat (11,93%) primeşte şi PP-DD, prin aceeaşi procedură.
În lumina rezultatului alegerilor, preşedintele Traian Băsescu îl desemnează pe Victor Ponta să formeze un nou Guvern.
