Rareș Năstase, cel mai sincer interviu! Secretele reporterului de la «România, te iubesc!»
Cunoscutul reporter Rareș Năstase (42 de ani) de la "România, te iubesc!", de la Pro TV, ne-a acordat un altfel de interviu, din care puteți să-l descoperiți așa cum nu l-ați văzut niciodată pe micile ecrane. Click! i-a aflat toate secretele.
- Click!: Se apropie finalul lui 2021. Cum a fost anul acesta pentru tine?
Rareș Năstase: A fost un an bun, mai puțin ciudat decât 2020. Restricțiile și măsurile impuse de pandemie nu ne-au mai împiedicat să filmăm, adică să facem, practic, muncă de teren. Am reușit să filmez de două ori și în afara țării, pentru o campanie difuzată la Știrile Pro TV despre traseele migranților din Europa, când am ajuns până în Franța, la granița cu UK. Și apoi, în noiembrie, am filmat o săptămână prin Germania, cu români stabiliți acolo, reportaje care au fost difuzate pe 1 Decembrie, la Pro TV.
- Ești în căutare mereu de români care au reușit în viață, în țară sau peste hotare. Dacă ai tăi colegi ar vrea să facă un reportaj despre tine, care ar fi titlul acestuia?
(râde) Interesantă și inedită întrebarea, dar cred că aici trebuie întrebați colegii mei. Mă aștept la ceva care să țină de energie permanentă, rapiditate în execuție, imposibilul posibil, doar lucruri pozitive, sper.
- Ai reușit în viață ceea ce ți-ai propus?
Sunt mulțumit cu ce am - și pe plan profesional, și personal. Suntem sănătoși și eu, și ai mei, cei dragi. Așa că, în rest, vin ele toate.
- Te-ai gândit vreodată să pleci din România? Să o iei de la capăt în altă parte? Și dacă da, ce job ai fi avut?
Serios nu m-am gândit niciodată să plec. Bineînțeles că atunci când călătoresc în afară țării și găsesc atâtea soluții moderne, modele, proiecte, idei care ar putea prinde viață cu succes și la noi, nu pot să nu mă gândesc cum ar fi dacă aș trăi în acele locuri. Și cunosc mulți români faini care îmi tot spun „de ce nu vii aici?”. Relativ de curând a plecat un prieten foarte bun, s-a stabilit într-un colț din Austria și îmi povestește cât de bine organizat merg lucrurile și pe acolo.
La job, chiar nu m-am gândit deloc. Acum, dacă tot mă întrebi, probabil că în zona de antreprenoriat m-aș duce, în sensul că m-aș vedea cu un beach bar (bar pe plajă, n.r.), undeva aproape de suburbiile Barcelonei sau, mă rog, într-un loc unde aproape tot anul să fie luna august.
- Care a fost cel mai drag reportaj realizat până acum?
Asta e cea mai grea întrebare, toate anchetele importante îmi sunt dragi. Toate reportajele care au vorbit de teme și probleme de mare interes, care au avut dezvăluiri și dovezi care până atunci nu fuseseră prezentate. Toate reportajele care au despicat firul în patru și, apoi, au produs o schimbare, fie ea și mică.
- Ne poți spune o întâmplare haioasă și una mai puțin simpatică de pe la filmări?
Haioase sunt situațiile în care interlocutorii noștri „fug” de noi. Îmi amintesc de o doamnă, director de spital, de un primar, de un director de la Ape - care au trecut pe holuri, pe lângă mine și colegul cameraman, știind că îi căutam. Când i-am întrebat despre „director” sau „primar”, mi-au explicat unde au biroul, îmi indicau unde să mergem, ca și cum nu era vorba de ei. Această declinare a identității mi se pare așa, de un ridicol teribil și îmi spune multe despre asumarea funcției, în cazul acelor șefi de instituții.
La capitolul „întâmplare mai puțin simpatică”, îmi vine în minte cazul unui dezvoltator din Bucureșți care a început să mintă cu nerușinare și apoi să se folosească de diverse tertipuri și amenințări cu procese, atunci când a văzut că îi cerem un punct de vedere referitor la sesizări venite din partea unor clienți care se considerau păgubiți și după ce am văzut și rapoarte și constatări ale autorităților de control, la imobilele sale. A acceptat un dialog, nu a dorit să fie filmat, dar apoi omul mințea cu mult tupeu (om în toată firea) referitor la condițiile în care l-am abordat pentru un interviu. Un soi de șmecherie care ducea și spre patologic. Suntem obișnuiți cu astfel de eschive mârșave, neplăcute, cunoaștem și tot felul de indivizi ciudați, întră la capitolul „riscurile meseriei”.
- Cu care dintre colegii tăi de la „România te iubesc!" te înțelegi cel mai bine?
Cu toți mă înțeleg la fel de bine, râdem mult, ne cunoaștem de mulți ani. E ca într-o familie la noi, cu bune și cu rele. Vorba aceea, am scris și cărți împreună, am mâncat din aceleași blide.
- Ce ar trebui să știe lumea despre omul Rareș Năstase?
Că îmi place să fiu parolist, perfecționist, corect și tenace și că, uneori, asta mă consumă teribil.
- Cum ai intrat în televiziune? În adolescență îți doreai să faci altceva sau televiziunea a fost mereu pe primul loc?
Am vrut să fiu regizor de film, în presă am intrat dintr-o întâmplare. O joacă, o farsă făcută iubitei unui prieten, pe la sfârșitul anilor ‘90, se întâmpla la Timișoara. Eram student, iar pentru a duce acea farsă până la capăt, am ajuns cu ea la o preselecție pentru stația locală a PRO TV și PRO FM. Eu am fost acceptat, nu și ea, din păcate, iar de la acea glumă a început totul.
- Ce pasiuni ai? Ce colecționezi?
Îmi place să călătoresc, cred că fiecare călătorie mă îmbogățește mental și sufletește, enorm. Călătoresc cu serviciul, asta îmi place cel mai mult la meseria mea, dar călătoresc și cu familia. De curând, am revenit dintr-un city break prelungit, la Colmar și prin Alsacia, cu soția și copiii și ne-a plăcut teribil de mult. Îmi place să cunosc oameni, să aflu constant lucruri noi, să văd locuri. Colecționez momente, experiențe și amintiri.
Cine este Rareș Năstase
Rareș Năstase a făcut Facultatea de Drept la Timișoara, iar din 2005 s-a mutat în București, pentru ”Știrile Pro TV”. Din 2009 lucrează ca reporter la ”România, te iubesc!”, unde face echipă cu Paula Herlo, Alex Dima, Paul Angelescu, Cosmin Savu și Cristian Leonte. Este căsătorit din 2007 și are doi copii, un băiat și o fată.
