România și Bulgaria readuc la viață un proiect colosal început în perioada comunistă. Comisia Europeană și-a dat acceptul
Un ambițios proiect hidroenergetic, început în anii '80 pe Dunăre și abandonat pentru mai multe decenii, este readus la viață de România și Bulgaria. Construcția hidrocentralei Turnu Măgurele-Nicopole, cu o capacitate estimată de 840 MW, a fost recent aprobată de Comisia Europeană și inclusă în „Lista Proiectelor Transfrontaliere de Energie Regenerabilă” (CB RES list), parte a programului energetic CEF Energy al Uniunii Europene.
Proiectul a fost lansat în perioada comunistă
Proiectul a fost lansat în perioada comunistă, în anul 1978, sub conducerea dictatorilor Nicolae Ceaușescu și Todor Jivkov. Cei doi lideri au dorit să valorifice potențialul energetic al Dunării prin construirea unei hidrocentrale care ar fi asigurat o sursă importantă de energie regenerabilă pentru ambele țări. În ciuda avansului inițial al lucrărilor, proiectul a fost suspendat în anii '80 din cauza tensiunilor dintre cele două guverne, iar Revoluția din 1989 a pus capăt definitiv construcțiilor.
După căderea comunismului, proiectul a fost ocazional repus pe tapet de politicieni, în special în campaniile electorale, dar fără rezultate concrete. În anul 2022, România și Bulgaria au relansat acest plan ambițios, atrăgând sprijinul Uniunii Europene pentru a-l transforma într-un proiect cheie pentru independența energetică a regiunii.
De ce e atât de important acest proiect
Includerea pe lista CB RES list subliniază relevanța acestui proiect nu doar pentru cele două țări, ci și pentru întregul bloc european, care urmărește să își crească capacitatea de producție a energiei regenerabile și să reducă dependența de sursele tradiționale de energie. Prin exploatarea potențialului hidroelectric al Dunării, hidrocentrala Turnu Măgurele-Nicopole va contribui semnificativ la securitatea energetică a regiunii, reducând emisiile de carbon și sprijinind tranziția către un viitor mai verde.
Proiectul include, de asemenea, măsuri pentru asigurarea sustenabilității ecologice și protejarea mediului înconjurător. Hidrocentrala va satisface atât nevoile de energie, cât și pe cele industriale și ale comunităților de pe malurile fluviului.
Ce spun organizațiile ecologiste
Cu toate acestea, proiectul nu este lipsit de critici. Organizațiile ecologiste și unele comunități locale și-au exprimat îngrijorarea față de impactul negativ al hidrocentralei asupra ecosistemelor delicate ale Dunării și asupra comunităților rurale care depind de resursele fluviului. Oponenții afirmă că proiectul ar putea duce la inundații, la pierderea unor suprafețe agricole valoroase și la dislocarea a sute de sate din zona de influență a centralei. În plus, alunecările de teren și perturbarea habitatului unor specii protejate sunt alte riscuri identificate.
Ecologiștii solicită Comisiei Europene eliminarea proiectului de pe lista priorităților energetice, susținând că beneficiile nu justifică riscurile la adresa mediului și a comunităților locale.
