Sărbătoarea Luminii - Intrarea în Biserică a Maicii Domnului
Intrarea Maicii Domnului în Biserică, cunoscută în popor sub denumirea de Vovidenia sau Ovidenia, este un praznic de o strălucire aparte. Prima sărbătoare de la începutul Postului Crăciunului, Ovidenia, aminteşte de momentul în care Maria a fost adusă de părinţii săi, Ioachim şi Ana, la Templul din Ierusalim, încredinţând-o preotului Zaharia.
În Galileea acelor timpuri era o mare ocară să nu ai copii, iar cei doi s-au rugat Lui Dumnezeu să-i scape de ruşinea lumii şi să le binecuvânteze casa cu un copil. Ei au promis că, dacă se va naşte, pruncul va fi dedicat lui Dumnezeu.
Intrarea în Templul Legii a Maicii Domnului s-a întâmplat într-o zi de 21 noiembrie, pe când Maria avea doar trei ani, iar părinţii împlineau astfel promisiunea făcută de Dumnezeu.
Maria a petrecut 12 ani în Templul din Ierusalim, alături de alte fecioare, de văduve şi de preoţi, rugându-se şi citind Sfânta scriptură, până când Arhanghelul Gavriil i-a adus vestea Cea Bună, că -L va naşte pe Iisus, fiul lui Dumnezeu. După ce a plecat de la Templu, Maria s-a logodit cu dreptul Iosif, o rudă mai vârstnică, cel care a fost protectorul ei şi martorul miracolului naşterii pruncului Iisus.
Prima dată, Aducerea Maicii Domnului la Templu s-a celebrat în secolul al VI-lea. Se spune că ziua de 21 noiembrie reprezintă data sfinţirii unei biserici (în anul 543), lăcaş care poartă acest hram, construit lângă zidul ruinat al Templului în care s-a rugat Maica Domnului.
În cinstea sărbătorii, numeroase lăcaşuri religioase poartă hramul Intrarea Maicii Domnului în Biserică.
În Bucureşti, credincioşii pot participa la slujba de hram la Biserica Doamnei (Calea Victoriei nr. 28) şi la Biserica Vovidenia, cu Sfinţi ( Calea Moşilor nr. 79).
Biserica Doamnei, de pe Calea Victoriei, este ascunsă privirii de clădirile înalte de la stradă. (sursa: crestinortodox.ro)
În popor, Vovidenia, ziua Intrării Maicii Domnului în Biserică este considerată a fi o zi magică. Acum se fac previziuni referitoare la oameni şi la vreme. Numele de Vovidenie provine din slavonă şi se traduce „ceea ce se face văzută.
De Vovidenie se deschid cerurile şi credincioşii înţeleg graiul animalelor.
Aşa cum va fi vremea în această zi, aşa va fi toată iarna.
Sărbătoarea este cinstită de credincioşi pentru a dobândi bucurii, reuşite şi o bună vedere.
Cei care respectă sărbătoarea cred că anul ce vine va aduce spor în hambare şi belşug în casă.
În această zi se fac pomeniri pentru cei care au murit fără lumânare şi pentru cei înecaţi.
Împotriva farmecelor şi a pagubei, de Ovidenie, se ung uşile şi ferestrele cu usturoi.
Dacă în noaptea de Ovidenie va fi cer senin, anul viitor va fi secetos şi pomii nu vor avea rod bogat, iar, dacă va ninge, va urma o iarnă cu multă zăpadă şi un an roditor.
În popor, sărbătoarea este asociată cu simbolurile luminii: candela, lumânarea, focul şi soarele. Pentru reuşita copiilor, candela trebuie să ardă în căminul fiecărui credincios, iar focul să ardă în cămin toată noaptea.
