Satul din România pe care turiștii străini îl adoră. Vin din toate colțurile lumii pentru a vedea frumusețea de aici
Situat la limita estică a județului Timiș, la circa 18 km de orașul Făget, acoperit de păduri seculare, livezi de pruni si pășuni, satul Coșteiu de Sus este atestat documentar din 1548. În ultimii ani, așezarea pitorească adună tot mai mulți turiști din întreaga lume.
Câți locuitori mai are satul Coșteiu de Sus
Coşteiu de Sus este un sat în judeţul Timiş, comuna Margina. Are o populaţie de 188 locuitori (2002). Se situează în extremitatea de est a judeţului Timiş, la limita cu judeţul Hunedoara. Prima atestare documentară a satului Coşteiu de Sus datează din 1548. Până la sfârşitul secolului XVI s-a numit şi Lucăceşti (Lukacsfalu în maghiară).
La recensământul austriac, din 1717, avea 10 case şi aparţinea de districtul Făget. Pe hărţile din secolul XVIII întâlnim denumirile Kostia, Kostie sau Kosztia. La recensământul din 2002, satul Coşteiu de Sus avea 188 locuitori, din care 151 români şi 37 ucraineni.
Punctele de atracție din sat
Sute de turişti din ţară, dar şi din Austria, Germania, Belgia sau din locuri îndepărtate, de peste Ocean, ajung în Coșteiu de Sus, pentru că au descoperit lanţul bisericilor din lemn din secolele XVIII - XX de la Margina, Breazova, Bulza, Coşeviţa, Coşteiu de Sus, Groşi şi Nemeşeşti, dar şi Mănăstirea Izvorul lui Miron.
Un punct de atracţie este şi Muzeul Satului de la Sinteşti, care adăposteşte documente vechi ale personalităţilor locului, instrumente muzicale care răsunau la marile sărbători în toate satele comunei, produse de manufactură, precum opincile din piele de bou, unice în ţară, dar şi porturi populare bănăţene, 'ridate' de trecerea anilor.
Localnicii pregătesc surprize pentru turiști
Localnicii pregătesc pentru oaspeţi drumeţii cu căruţa trasă de cai prin codrii seculari sau cu bicicleta, la Defileul Mureşului, Cascada Şopot de la Pietroasa, la plantaţia de trandafiri a familiei Grecu, spre câmpurile cu lavandă, la Dumbrava ori la Pietrele Cohului. Aproape de satul Crivina de Sus există şi un Sfinx.
Turiștii sunt încântați de preparatele specifice zonei, precum ciorba de miel și dulciurile delicioase. „Vin turişti din ţară şi din străinătate. Mâncărurile de post, verdeţurile plac tare mult. Am organizat, recent, şi primul brunch de post cu sarmale de post, ciorbă de salată, ciorbă de urzici, pastă de leurdă, chiftele de ciuperci, de soia, tocăniţă de soia", a dezvăluit Emilia Popa din Coşteiu de Sus, conform Agerpres.
Cu ce bunătăți sunt întâmpinați turiștii
„Ca dulciuri pregătim prăjituri cu bulion, cu mere, clătite pufoase cu apă minerală cu dulceţuri. Apa din sat are particule de aur, după ce a fost construit un foraj pentru canalizare şi au ajuns la o pânză freatică bogată în particule de aur. Sarmalele de post le fac cu făină de dovleac.
Măcinăm seminţele de dovleac prin râşniţă, iar făina o punem în ceapa prăjită, prăjim coji de pâine şi o tocăm foarte mărunt, apoi adaug piper, sare, orez, cimbru. În loc de carne pun făina de dovleac, să lege compoziţia. Eu vin dintr-o familie de slovaci, unde am avut o altă bucătărie, dar soacra m-a învăţat. Dintre mâncărurile slovace care îmi plac şi pe care le prepar sunt: găluştele cu brânză (haluştii), gogoşi pe abur, ciorba de cartofi dreasă cu lapte şi smântână. De Paşti, eu nu mănânc miel, dar gătesc. Fac ciorbă de miel, friptură de miel, sarmale, fripturi de porc şi pui”, a adăugat Emilia.
