Serial Click! Istoria alegerilor prezidenţiale. Regele Mihai, propus candidat din partea liberalilor în 1992

La 27 septembrie şi 11 octombrie 1992 au avut loc cele două tururi de scrutin pentru Cotroceni, primele alegeri bazate pe o nouă Constituţie a ţării, intrată în vigoare la 8 decembrie 1991.

De data aceasta, s-au înscris în cursa prezidenţială 6 candidaţi, în frunte cu acelaşi Ion Iliescu candidat din partea Frontului Democrat al Salvării Naţionale (FDSN), noul nume al FSN. Apărea pentru prima oară Emil Constantinescu, din partea Convenţiei Democrate Române (CDR) ce reunea, practic, toate celelalte partide şi organizaţii aflate în opoziţie.

O mare problemă a fost, însă, părăsirea Convenţiei de către PNL, în aprilie 1992, lucru ce a dus inclusiv la absenţa unui candidat pro-priu al liberalilor.

De fapt, Radu Câmpeanu, liderul liberalilor, a lansat, probabil, cea mai stranie propunere de candidat pentru Cotroceni, în persoana Regelui Mihai. Iar asta, în iulie 1992, chiar înainte de a-i cere acestuia acordul pentru aşa ceva. Fireşte, Regele a refuzat ferm năstruşnica propunere, astfel că PNL avea să plătească din greu preţul electoral pentru bizarele iniţiative ale şefului său, nemaintrând în Parlament.

În acea vreme, alegerile parlamentare se desfăşurau la aceeaşi dată cu cele prezidenţiale. De altfel, în anul următor, 1993, Radu Câmpeanu a fost înlocuit de la şefia liberală, locul fiindu-i luat de Mircea Ionescu-Quintus. Revenind la cursa pentru Cotroceni, alte nume de candidaţi erau ale lui Gheorghe Funar, din partea PUNR, ce avea să devină ulterior primar al Clujului, Mircea Druc, fost prim-ministru al Republicii Moldova în perioada mai 1990-mai 1991 şi mare militant al unirii cu România, din partea Mişcării Ecologiste din România, profesorul Ioan Mânzatu, reprezentant al Partidului Republican şi independentul Caius Traian Dragomir.

În primul tur, poate surprinzător pentru mulţi, Iliescu nu a reuşit să obţină majoritatea simplă a voturilor, ci doar 47,2 %, ceea ce a determinat organizarea celui de-al doilea tur contra lui Emil Constantinescu, 31,1% în primul tur.

Al doilea tur a revenit, însă, clar, tot lui Iliescu, cu 61,4%, Constantinescu obţinând, totuşi, 38, 6%. Prezenţa la vot a fost apropiată în ambele tururi, peste 12 milioane de alegători din cei 16,3 milioane înscrişi pe liste.

Durata mandatului prezidenţial era de 4 ani, lucru ce avea să se schimbe înaintea alegerilor din 2004, când a devenit de 5 ani.