Situația unică a partidului POT depășește legile din România. „Fiți atenți aici ce încurcătură”

După încheierea alegerilor parlamentare, România se pregătește să-și contureze viitorul Parlament printr-un proces complex de distribuire a mandatelor. Potrivit simulărilor efectuate pe baza rezultatelor preliminare, PSD va deține cele mai multe mandate, urmat de AUR și PNL. Cu toate acestea, o situație cu totul ieșită din comun a fost semnalată în cazul Partidului Oamenilor Tradiționali (POT), care îl susține pe Călin Georgescu.

Cazul unic al POT

Distribuirea mandatelor este o procedură tehnică ce implică alocarea inițială a locurilor la nivel județean, pe baza pragului electoral și a ponderii voturilor fiecărui partid.

Voturile neutilizate în această etapă sunt apoi redistribuite la nivel național, pentru a respecta proporționalitatea votului exprimat la nivel național.

Totuși, în cazul POT, algoritmul întâmpină o problemă juridică fără precedent.

POT - Partidul Oamenilor Tineri, care l-a susținut pe Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie 2024, a crescut în tendințele Google și în cele de pe rețelele sociale, înainte de alegerile parlamentare din 1 decembrie 2024.

Partidul a obținut un număr semnificativ de voturi, depășind pragul electoral la nivel național, dar a ratat reprezentarea la nivel județean în majoritatea circumscripțiilor.

Acest lucru înseamnă că POT nu are candidați suficienți în unele județe pentru a acoperi mandatele ce i-ar reveni în urma redistribuirii naționale.

Situația POT este fără precedent în România și ridică întrebări juridice complicate.

Legea electorală actuală nu prevede soluții pentru un astfel de scenariu, ceea ce lasă Biroul Electoral Central (BEC) în fața unei dileme: cum se pot aloca mandate unui partid care nu are candidați disponibili pentru toate locurile câștigate?

„Nimeni nu știe cum se soluționează o astfel de speță”

Despre această situație a scris și fostul ministru al Economiei Claudiu Năsui într-o postare pe Facebook.

„Fiți atenți aici ce încurcătură.

Pe baza rezultatelor parțiale (99% din secțiile de vot) POT ar trebui să primească 7 mandate de senator la redistribuire. Pot primi 5 mandate, restul de două mandate ar trebui să le primească unde mai e loc. Adică unde nu au fost alocate deja toate mandatele de senator la celelalte partide.

Singurele județe unde se pot aloca aceste mandate sunt Giurgiu și Ialomița. Dar ce să vezi că POT nu a depus deloc listă la Giurgiu și Ialomița.

Alte partide nu pot primi mandatele pentru că au deja alocările pline.

Legea nu prevede nimic în acest caz total improbabil. De azi dimineață ne uităm pe deciziile de interpretare ale BEC. Niciodată nu a fost un astfel de caz. Nimeni nu știe cum se soluționează o astfel de speță.

Menționez că astea ar fi rezultatele după 99% din secțiile de vot. S-ar putea să mai fie schimbări până la 100%, dar e din ce în ce mai puțin probabil”, a scris Năsui.

Cum se împart mandatele

După numărarea a 99% din secțiile de vot, partidele au realizat deja simulări ale împărțirii mandatelor în viitorul Parlament. Astfel, în Legislativul care va rezulta după alegerile de duminică, vor fi 331 de deputați și 136 de senatori, adică 467 de parlamentari. Pentru formarea unei majorități care să învestească un nou guvern va fi nevoie de 235 de voturi, potrivit TVR Info.

Câte mandate de parlamentar va avea fiecare partid

PSD: 123 de mandate

• 86 de deputați 

• 37 de senatori

AUR: 92 de mandate

• 64 de deputați

• 28 de senatori

PNL: 72 de mandate

• 50 de deputați

• 22 de senatori

USR: 59 de mandate

• 40 de deputați 

• 19 senatori

UDMR: 32 de mandate

• 22 de deputați

• 10 senatori

SOS România: 38 de mandate

• 27 de deputați

• 11 senatori

POT: 32 de mandate

• 23 de deputați

• 9 senatori

Minoritățile naționale: 19 mandate

Variante de majorități parlamentare

Exista două variante: Fie un guvern de uniune națională între PSD,PNL, USR și UDMR, fie un guvern minoritar sprijinit în parlament de unul dintre cele trei partide importante.

O majoritate parlamentară nu se poate realiza decât între PSD, PNL, USR și UDMR. Dacă oricare dintre aceste partide ar fi lăsat pe dinafară, majoritatea de 50% nu ar mai fi atinsă. 

PSD- PNL-USR- UDMR - Minorități: 305 voturi (o largă majoritate suficientă și pentru reforma Constituțională și un guvern de uniune națională)

PSD - PNL- UDMR - Minorități: 246 de voturi (11 voturi în plus fața de cele necesare)

PNL - USR - UDMR - Minorități: doar 182 de voturi, insuficiente pentru formarea unei majorități. (Guvern minoritar)

PSD - AUR -Minorități - 234 de voturi, la limită de un vot pentru a învesti un guvern.